Între carul cu boi şi agricultura 4.0

Autor: Florin Casota Postat la 13 martie 2017 3001 afişări

În condiţiile în care mulţi fermieri români care practică agricultura de subzistenţă mai folosesc încă la arat plugul tras de boi, folosirea dronelor în acest domeniu pare un scenariu rupt dintr-un film SF. Dar agricultura inteligentă este deja o realitate în anumite ţări, ca Olanda sau Germania: tractoarele care ară pe pilot automat sau fertilizatoare care distribuie îngrăşământ după hărţi digitale nu sunt o raritate.

 A fost nevoie să modifice produsul şi să se concentreze mai mult pe software, mutând partea hardware în afara stupului, iar lipsa de experienţă în domeniul apiculturii a membrilor echipei şi-a spus cuvântul. „Am petrecut un timp semnificativ studiind piaţa şi învăţând despre constrângerile albinelor, atât teoretic cât şi practic. De asemenea, complexitatea soluţiei tehnice din perspectiva particularităţilor albinelor a fost un impediment real. Apicultura este o zonă fascinantă, dar experienţa se câştigă prin pasiune şi timp investit”, spune Burci.

Lucian Stroie s-a întors în România după ce a locuit 18 ani în Statele Unite ale Americii, pentru a revoluţiona agricultura prin platforma online Trust, cu ajutorul căreia fermierii locali puteau comunica eficient cu cooperativele agricole prin intermediul unui smartphone, pentru a-şi vinde produsele bio către marile hipermarketuri. Şi-a dorit să utilizeze tehnologia pentru a conecta şi cei mai izolaţi fermieri din România cu consumatorii.

Tânărul antreprenor a ales să se întoarcă în România după ce a observat că în SUA produsele bio sunt un lux, iar în ţara natală produsele bio sunt relativ uşor de obţinut de la micii fermieri. „M-am întors în ţară după ce am terminat studiile în SUA şi încerc să fac o intermediere între micii fermieri şi cooperative printr-o platformă online pentru a ajunge cu produsele în hipermarketuri. În SUA, un produs de la un mic fermier este un lux: ca să cumperi o roşie bio trebuie să plăteşti de cinci ori mai mult“, a spus Stroie pentru Ziarul Financiar. Pentru a realiza acest lucru a apelat la investitori din SUA şi Italia. „După mai puţin de opt luni de când am început negocierile am părăsit compania.

Principala problemă a fost faptul că nu aveam aceeaşi viziune asupra companiei. Ei voiau să construiască o firmă de consultanţă şi outsourcing, iar intenţia mea era să dezvolt produsul pentru piaţa locală. Am căzut de acord să le facem pe amândouă, dar nu am reuşit să găsim un echilibru între cele două activităţi”, povesteşte Lucian Stroie, care s-a întors în New York, unde vrea să lucreze ca inginer de software.

„România are milioane de ferme ce nu sunt sustenabile, dar care păstrează cultura şi tradiţia ţării. Au supravieţuit multor invazii (otomane, ruseşti), dar acum se confruntă cu cea mai mare ameninţare: economia de piaţă”, este de părere Stroie, care mai spune că sărăcia şi nivelul slab de educaţie obligă oamenii să plece din ţară în căutarea unui trai mai bun. „Proiectul meu nu era doar o oportunitate de afaceri, ci şi un mod de a ajuta foarte multe persoane. Aştept să-mi continuu munca în domeniu şi să ajut mici fermieri din România să prospere”, adăugă el.

CU DRONA PE CÂMP

O altă componentă a agriculturii hi-tech este utilizarea dronelor pentru survolarea şi inspectarea terenurilor agricole. Drona de tip aripă, creată special pentru agricultură, zboară cu control minimal din partea omului, pe un traseu determinat. Astfel, agricultorul obţine o imagine de ansamblu, dar, în plus, este informat şi despre starea de sănătate a plantelor. Proprietarul unei ferme poate utiliza dronele periodic pentru monitorizarea recoltei, obţinerea de rapoarte pentru asigurători, în cazul unei daune, sau pentru a investiga sănătatea plantelor.

O astfel de iniţiativă este Serafim, despre care Business Magazin a scris anul trecut, după ce start-up-ul a câştigat premiul Best Business în cadrul concursului Innovation Labs. Prima componentă hardware o reprezintă drona, iar a doua, un senzor dezvoltat de Serafim, capabil să-i dea fermierului informaţii, în timp real, despre umiditate, temperatură şi nutrienţii din sol. La vremea respectivă, iniţiatorii se pregăteau pentru mai multe teste, să vadă exact cum funcţionează sistemul lor într-un mediu real. „Sperăm să obţinem anumite cifre pe care să le validăm, iar la final să putem zice că datorită soluţiei noastre outputul a crescut cu x%“, a spus Robert Mistovschi, membru al echipei. Recent, start-up-ul a fost în cursa de a reprezenta România la competiţia Future Agro Challenge.

Un alt exemplu este UAV Robotics, start-up dezvoltat de Florin Pompieru şi Cristian Bucur. Cei doi vor să aducă dronele în fermele din România pentru supravegherea inteligentă a culturilor agricole. Aceştia produc aeromodele echipate cu senzori pentru teledetecţie, un procedeu prin care fermierii pot monitoriza evoluţia culturilor cu ajutorul fotografiilor de mare rezoluţie.

Pompieru face aeromodelism de 20 de ani, iar „sistemele relativ noi de stabilizare a zborului şi pilot autonom au deschis drumul către automatizarea zborului şi aplicaţiile în domenii precum agricultură, search & rescue, mapping. Sesizând aceste oportunităţi, am decis înfiinţarea companiei”, spune el. Primele prototipuri le-a dezvoltat încă dinainte de înfiinţarea firmei, iar cele mai importante provocări pentru român au fost dezvoltarea produsului, „zborul autonom al aripilor fixe”, dar şi „dezvoltarea soluţiilor de cloud processing”. În România, UAV Robotics are doar doi clienţi: Gothaer, asigurator în domeniul agricol, şi „încă o persoană care face cadastru”.

În schimb, au găsit mai mulţi clienţi în Germania, Bulgaria, Ucraina, Austria sau Serbia. Un motiv pentru această situaţie poate fi reticenţa fermierilor români la serviciul oferit de companie. Survolarea cu drone este utilă agricultorilor pentru evaluarea daunelor. „Acum, inspectorii evaluează empiric, pe un eşantion pe care-l consideră relevant pentru toată cultura afectată, procedeu cu rată mare de eroare.” Potrivit lui Pompieru, rata de eroare folosind sistemul dezvoltat de UAV Robotics este de sub 0,5%. „În cazul asigurătorilor, evaluarea daunelor se face foarte precis, existând şi posibilitatea evaluării daunelor multiple (cultura afectată de mai multe calamităţi) folosind algoritmi de computer vision şi inteligenţă artificială”, adaugă el.

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.