Acest sistem porneşte de la înregistrarea a cinci parametri de mediu: temperatura şi umiditatea din sol, temperatura şi umiditatea din aer, intensitatea luminoasă. Modulele transmit informaţiile prin LoRa (Long Range Wireless Network, reţea potrivită pentru soluţii IoT din agricultură datorită distanţei acoperite), permiţând apoi analiza datelor prin soluţia software dedicată.

Produsul exprimă grafic evoluţia parametrilor relevanţi şi notifică viticultorii atunci când sunt necesare intervenţii, conducând astfel la reducerea costurilor cu irigaţiile. „Producţia de vin a crescut în România cu 37% în 2016 faţă de 2015 şi suntem al 13-lea producător mondial de vinuri din lume, cu toate că există problema secetei şi nu există sisteme de irigaţii. România este o piaţă foarte bună pentru noi”, spune William Bognar, responsabil de partea de business a start-up-ului.

De asemenea, tinerii au constatat că există un interes mai mare din partea producătorilor de vin către tehnologie faţă cea a cultivatorilor de legume şi cereale şi se pregătesc să demareze un proiect de test împreună cu o cramă pentru a aduna date. „Viticultorii sunt oameni care au o cultură foarte bună. Şi fac asta şi din pasiune, nu numai din motive financiare. Am găsit oameni foarte receptivi şi doritori de tehnologie”, a mai spus Bognar.

În viitor, tinerii doresc să îmbunătăţească reţeaua de senzori prin algoritmi de machine learning şi sporirea numărului acestora (senzori pentru PH, nutrienţi), pentru a analiza şi a optimiza dozarea macroelemenţilor necesari viţei de vie; şi-ar dori şi implementarea unei soluţii de survolare cu ajutorul dronelor.

PLANURI PENTRU RECOLTĂ

O platformă asemănătoare cu Agriso este VitalFields, companie fondată în 2011 în Estonia de Martin Rand şi Vahur Meus. Treptat, aceasta şi-a extins serviciile, care sunt disponibile în şapte ţări: Austria, Estonia, Germania, Polonia, Elveţia, Ucraina şi recent şi în România. „România a fost tot timpul pe radarul nostru şi am pregătit mult timp lansarea. Sunt nerăbdător să începem să ajutăm fermierii români să prindă trenul digitalizării agriculturii”, a spus Rand.

El şi-a început cariera într-o agenţie guvernamentală responsabilă cu infrastructura IT a sectorului agricol din Estonia, apoi a lucrat ca product manager la Skype timp de patru ani. Rand spune că ar dori să implementeze ce a învăţat despre fermieri şi problemele lor cu succesul şi simplitatea Skype-ului. De-a lungul a cinci ani de existenţă, compania a strâns 2 milioane de dolari drept finanţare, iar în toamna anului trecut VitalFields a fost achiziţionată de Climate Corporation, care la rândul ei este deţinută de Monsanto.

Ţara noastră a fost o ţintă de mult timp pentru start-up-ul estonian deoarece „sectorul agricol din România este foarte dezvoltat, mai consolidat decât în alte ţări din Uniunea Europeană. Aici fermele sunt mai mari şi sunt deţinute de oameni care sunt interesaţi de date, de analiza acestora şi de a plănui viitorul recoltelor”. Bogdan Chirvăsuţă, customer support engineer în cadrul VitalFields, explică faptul că agricultura României este atipică: există deopotrivă mulţi fermieri mici, dar şi jucători mari. „Primii 20.000 de fermieri din ţară deţin mai mult pământ decât cei 2,8 milioane de fermieri mai mici. Sunt peste 1.000 de fermieri care au peste 1.000 ha şi chiar 30-40 de ferme cu peste 5.000 ha. Este un mix interesant”, afirmă Chirvăsuţă.

VitalFields este o platformă de management agricol sub formă de software în cloud pe bază de abonament anual. Software-ul permite fermierilor să îşi administreze terenurile şi operaţiunile, inclusiv managementul fertilizatorilor şi pesticidelor utilizate. Platforma generează automat rapoarte tehnice şi financiare care permit fermierilor să-şi optimizeze activităţile. Aplicaţia are peste 1.100 de conturi active, cei mai mulţi clienţi fiind din Germania, Polonia şi Ucraina. „Aplicaţia este o unealtă pentru a vedea exact ce au făcut în fermă, să vadă de ce în anumite zone obţin recolte mai bune sau mai proaste. Fermierul poate să ia decizii economice şi tehnologice mult mai bune”, adaugă Bogdan Chirvăsuţă. Aplicaţia are deja câţiva clienţi din România, iar Rand nu a vrut să dezvăluie numărul de fermieri pe care îl vizează până la finalul anului. Cum România este o ţară cu multe ferme mici, accesul pe platforma VitalFields are preţuri de 0,3-0,9 euro pe hectar pe an, iar fermierii cu mai puţin de 40 ha pot utiliza soluţia gratuit; dar Martin Rand nu a dorit să comenteze pentru cât timp mai este disponibilă această ofertă. „Am crescut veniturile fermelor, unde am efectuat teste, cu 31 de euro per hectar, datorită îmbunătăţirii eficienţei activităţilor pe fermă”, comentează Rand.

La fel ca şi Agriso, VitalFields oferă fermierilor posibilitatea de a crea rapoartele necesare pentru depunerea cererilor unice de plată la APIA. „Agricultorii iubesc ceea ce fac, atât timp cât stau în câmp, alături de plante şi utilaje. Nu sunt oameni care să petreacă toată ziua în calculator, să completeze hârtii. Toate declaraţiile pot fi introduse cu aplicaţia”, spune Chirvăsuţă.

PRAGUL ÎNCERCĂRILOR

Dar nu toate proiectele de implementare a tehnologiei nu reuşesc să ajungă într-o formă practică pe câmpurile din ţară. Anul trecut, la Innovation Labs, câţiva tineri români propuneau o soluţie de monitorizare pentru apicultori. Echipa se numea Beenocular, iar produsul monitoriza mediul înconjurător prin factori atmosferici, dar şi monitorizarea unor indici care ar putea ajuta în depistarea bolilor.

Deşi start-up-ul era unul promiţător, Beenocular şi-a încetat activitatea. Mădălina Burci, unul dintre membrii fondatori ai start-up-ului, mărturiseşte că provocările au început când au vrut să transforme prototipul într-un produs hardware pentru a fi folosit în stupi. „Amplasarea în stup era dificilă deoarece albinele vor încerca să acopere obiectul străin cu ceară, locul din stup este limitat, deci soluţia hardware trebuia să fie foarte mică. Preţul unui echipament pentru fiecare stup era prea mare pentru a fi fezabil şi competitiv”, spune Burci, care adaugă că apicultorii sunt, de regulă, reticenţi la schimbări. „Din cercetările noastre, majoritatea apicultorilor preferă metodele tradiţionale. Oportunităţi sunt, cu siguranţă, iar domeniul are nevoie de mai multă tehnologie, dar cred că atragerea şi educarea apicultorilor este cel mai dificil pas”, explică ea.