In vino veritas

Autor: Cristina Roşca, Mădălina Dediu Panaete Postat la 07 august 2017 1573 afişări

Licoarea lui Bacchus a cucerit de-a lungul anilor papilele gustative ale pasionaţilor de vin şi a câştigat un loc de cinste şi în portofoliile unora dintre cei mai importanţi oameni de afaceri din lume. Unii au investit în podgorii pe colinele din Toscana sau Bordeaux, în timp ce alţii au pariat pe colecţii de sute sau mii de sticle a căror valoare creşte odată cu vârsta şi al căror randament este similar cu cel al aurului sau al operelor de artă.

MIHNEA ŞI MARA VASILACHE

NUME CRAMĂ: DAGON WINERY

LOCALIZARE: PODGORIA DEALU MARE

SUPRAFAŢĂ: 14 HA

PRODUCŢIE: CIRCA 25.000 DE STICLE

ALTE AFACERI: FONDUL DE INVESTIŢII CHENAVARI FINANCIAL GROUP

MAI MULT DECÂT VIN

SE DESCRIE CA FIIND AMATOR DE VIN ŞI RUGBY, LIBERAL DE MODĂ VECHE ŞI DE PROFESIE INVESTITOR. MIHNEA VASILACHE ESTE BANCHER DE INVESTIŢII, LOCUIEŞTE DE CIRCA DOUĂ DECENII LA LONDRA, IAR CEL MAI RECENT PARIU AL SĂU ESTE DAGON WINERY, UN BUSINESS ÎN DOMENIUL PRODUCŢIEI DE VIN LA DEALU MARE ÎN CARE A INVESTIT ALĂTURI DE SOŢIA SA MARA.

„Via Dagon, aflată pe Valea Nucetului, între Urlaţi şi Ceptura, este un colţ de rai”, povesteşte antreprenorul. Fiind plasată în partea superioară a dealurilor, este ferită de cele mai multe îngheţuri şi boli, mult mai comune în zonele inferioare, adaugă el cu pasiunea unui îndrăgostit de licoarea lui Bacchus. Expunerea spre sud şi est este favorabilă producerii de struguri cu o bună balanţă între zahăr (din care rezultă gradul de alcool) şi aciditate (care dă vinului eleganţă şi prospeţime).

„Istoric vorbind, toată Valea Nucetului a fost acoperită de vie, dar după 1989 mare parte a fost lăsată în paragină şi a dispărut.” Antreprenorul povesteşte că el şi soţia sa au reuşit să salveze 3 ha de vie veche de Fetească neagră şi au replantat 11 ha cu o combinaţie de soiuri româneşti (Fetească neagră, Fetească albă) şi internaţionale (Sauvignon blanc, Riesling italian, Cabernet sauvignon, Merlot şi Shiraz).

„Dagon este rezultatul unei vechi pasiuni bazate pe convingerea mea că vinul este mult mai mult decât suc de struguri fermentat. Vinul are o latură spirituală importantă şi este o parte integrantă din istoria şi tradiţiile unui loc“, povesteşte antreprenorul.

Mihnea Vasilache a lucrat ca analist la Morgan Stanley, în New York, între 1995 şi 1997, iar apoi s-a mutat la Londra. Absolvent al unui MBA la Hardvard Business School, Mihnea Vasilache a fondat în 2009 propriul său fond, Chenavari Financial Group.

Antreprenorul a dezvoltat şi un business în domeniul creditării la Londra, în centrul financiar al Europei. „Într-adevăr, sunt unul dintre partenerii fondatori ai firmei şi, în ciuda creşterii activelor şi a dimensiunii afacerii, am reuşit să rămânem independenţi. Suntem specializaţi pe investiţii de tip credit şi credit structurat, în special în zona vestică a Europei“, conchide el.

Alături de soţia sa, Mara Vasilache, a pariat apoi pe producţia de vin în zona Dealu Mare, una dintre cele mai cunoscute zone viticole din România, iar anul trecut compania Dagon Winery a produs 25.000 de sticle de vin sub branduri precum Har, Clar sau Jar.

„Primul an de producţie a fost ploiosul şi dificilul 2014, când am reuşit să îmbuteliem aproximativ 7.000 de sticle. În 2015 am ajuns la 14.000, iar în 2016, care a fost un an excelent, am produs aproximativ 25.000 de sticle.“

În 2014 şi 2015 compania a vinificat la Crama Halewood în Gura Vadului, iar în vara lui 2016 s-a mutat într-o cramă proprie în complexul Conacul Ceptura din satul Ceptura de Jos, unde se află şi crama unui alt investitor.

„Planurile includ o creştere graduală a volumelor Dagon Clan, precum şi apariţia primelor vinuri de domeniu, produse exclusiv din strugurii viei noastre. Am identificat un butoi de 500 de litri de Fetească Neagră 2016, struguri recoltaţi separat de pe o bucată nisipoasă a viei vechi plantată la începutul anilor ’80.” Spune că intenţionează să crească notorietatea brandului Dagon şi să mărească distribuţia, atât în România, cât şi la export.

Momentan, vinurile companiei Dagon se vând în România exclusiv în HoReCa, iar în Marea Britanie sunt prezente în reţeaua de wine baruri Vinoteca, precum şi prin distribuitorul Wanderlust Wines.

„Dacă ar trebui să caracterizez vinurile Dagon într-un singur cuvânt aş zice «eleganţă».” Este şi unul din motivele pentru care a ales să lucreze cu oenologul Mark Haisma, amândoi cautând eleganţă în vinuri, ceea ce în practică înseamnă aciditate naturală mai mare cu o bună balanţă între structură şi abordabilitate.

„În vie, asta înseamnă că în fiecare an o să ne vedeţi începând să recoltăm printre primii în Dealu Mare. În cramă, toate echipamentele şi procesele de producţie sunt calibrate cu mare grijă pentru a trata mustul şi vinul cu blândeţe, natural şi cu grijă.” De exemplu, strugurii roşii recoltaţi sunt aduşi la cramă dimineaţa, pe răcoare, iar după dezciorchinare sunt încărcaţi manual în cisterne de mici dimensiuni, cea mai mare având 5.000 de litri. Acest lucru evită pomparea mecanică şi relativ brutală a strugurilor şi a mustului. „Vinul este maturat apoi în butoaie româneşti şi franţuzeşti, o parte noi, pentru a identifica cea mai potrivită «împerechere» între diferitele tipuri de vin şi de stejar.”

Când vine vorba despre România, Mihnea Vasilache spune că nu a plecat niciodată, cel puţin din punct de vedere spiritual. „Studiile şi meseria m-au plimbat prin toată lumea de-a lungul anilor, dar întotdeauna am revenit ca un bumerang în ţară. Tocmai de aceea evit să folosesc termenul de revenire în România, sună prea dramatic.“ De când a început aventura Dagon însă, călătoriile la Bucureşti au devenit aproape lunare şi afirmă că sensul călătoriilor sale ar putea fi inversat dacă „cine ştie?, poate în viitor vor fi suficient de mulţi băutori de vinuri Dagon“. 

RAUL CIURTIN

NUME CRAMĂ: DOMENIILE BOIERU

LOCALIZARE: JUDEŢUL ALBA

SUPRAFAŢĂ: APROXIMATIV 130 HA

ALTE INFORMAŢII: LA CRAMĂ AU FOST CONSTRUITE O PENSIUNE CU ZECE CAMERE  ŞI UN RESTAURANT CU O CAPACITATE DE 150 DE PERSOANE

ALTE AFACERI: PREFERA FOODS (ALIMENTE), IMOBILIARE

VINUL PRIETENIEI

RAUL CIURTIN, DE PROFESIE MEDIC, A MUNCIT MAI MULT DE UN DECENIU PENTRU A DUCE PRODUCĂTORUL DE LACTATE ALBALACT LA AFACERI DE PESTE 100 DE MILIOANE DE EURO ŞI ÎN VÂRFUL CLASAMENTULUI UNEI INDUSTRII DE 1 MILIARD DE EURO.

Anul trecut, a ieşit din acţionariatul afacerii pe care a salvat-o practic de la faliment şi a transformat-o în una dintre cele mai puternice afaceri româneşti. Raul Ciurtin şi soţia sa au încasat circa 140 de milioane de lei (peste 30 mil. euro) după ce au vândut acţiunile pe care le deţineau în cadrul Albalact către grupul francez Lactalis, care mai deţine în România brandurile LaDorna şi Covalact.

Cu 30 mil. euro în „buzunar” după vânzarea Albalact, Raul Ciurtin a decis să investească în crama Domeniile Boieru, un business de talie mică din judeţul Alba. El spunea anterior că nu se pricepe să facă vin, dar că a investit în afacerea unui prieten, Florin Dănoaie, care are 31 de ani. Raul Ciurtin a intrat în acţionariatul cramei printr-o majorare de capital făcută prin intermediul firmei Crisware Holdings, astfel că deţine 50% din participaţii. Restul acţiunilor sunt deţinute de Florin Dănoaie.

Crisware Holdings a vărsat în contul acestei operaţiuni 5,45 mil. lei (1,2 mil. euro), dintre care aproape 5,4 mil. lei reprezintă prime de capital. De asemenea, Crisware Holdings se angajează să contribuie la finanţarea activităţii de producţie şi investiţii printr-un împrumut de 1,7 mil. lei în cursul anului 2018, conform unui document din Monitorul Oficial. Domeniile Boieru, o cramă de dimensiuni mici, are în portofoliu mărci precum Vin de Ciumbrud, Vinul Boierului, Domeniile Boieru, Episcopal sau Cardinal.

Conform datelor de pe site-ul CrameRomania.ro, care promovează turismul viticol şi vinul românesc, Domeniile Boieru au circa 130 de hectare de viţă de vie şi au avut la nivelul anului 2014 o producţie de 50.000 de litri. De asemenea, Domeniile Boieru este una dintre cele aproape 70 de crame de pe plan local care practică turismul viticol. Crama are propria pensiune cu zece camere şi include un centru spa şi un restaurant cu o capacitate de 150 de persoane, conform informaţiilor de pe site-ul Domeniilor Boieru. 

ALFRED BECK

NUME CRAMĂ: CRAMA LILIAC

LOCALIZARE: BATOŞ, JUD. MUREŞ

SUPRAFAŢĂ: 52 HA

PRODUCŢIE: 270.000 DE STICLE

ALTE AFACERI: IMOBILIARE - S+B GRUPPE (MAGHERU ONE)

ÎN INIMA ŢĂRII

OMUL DE AFACERI AUSTRIAC ALFRED BECK A AJUNS PENTRU PRIMA DATĂ ÎN BATOŞ (JUD. MUREŞ) ÎN 2010, HOTĂRÂT SĂ CUMPERE PĂDURI. ÎNSĂ S-A ATAŞAT DE PODGORIILE TRANSILVĂNENE ŞI S-A DECIS SĂ INVESTEASCĂ ÎNTR-O AFACERE CU VINURI.

În prezent, Crama Liliac, în care a investit, a ajuns una dintre cele mai cunoscute crame boutique din România. „Alfred Beck vizitează crama aproape lunar, dar se întâmplă să vină şi de câteva ori pe lună. Fetească albă este soiul care îi place cel mai mult”, spune Victor Ciupercă, CEO al amb holding, compania prin care antreprenorul austriac deţine Crama Liliac. În total, Alfred Beck a investit circa 10 milioane de euro în Crama Liliac.

Antreprenorul este cunoscut în special pentru afacerile din domeniul imobiliar; în România, el deţine grupul care a construit clădirile de birouri Magheru One şi Pipera Business Park.

Vinurile Cramei Liliac sunt produse exclusiv din strugurii pe care compania îi are plantaţi pe cele 52 de hectare din judeţele Mureş, în zona localităţii Batoş (38 de hectare) şi Bistriţa-Năsăud, în localitatea Vermeş Lechinţa (14 hectare). Cel mai vândut vin al cramei este cel rozé, urmat de seria Young Liliac şi de Sauvignon blanc, conform datelor furnizate de companie.

Crama exportă circa 15% din producţie, cele mai populare vinuri la export fiind Fetească albă, Fetească regală şi Fetească neagră. Compania exportă în principal în Benelux, dar şi în Marea Britanie, Elveţia, Austria, Polonia, Germania, Slovacia, Republica Cehă. Anul trecut, crama Liliac a vândut 270.000 de sticle de vin, iar cifra de afaceri a ajuns la 1,25 mil. euro, cea mai mare de până acum, în creştere cu 30%.

De asemenea, anul acesta, în toamnă, crama Liliac va lansa şi un vin nou, sparkling, care va fi disponibil iniţial într-o cantitate de 6.000 de sticle. În plus, crama Liliac vrea să pună la dispoziţia vizitatorilor o zonă de cazare în mijlocul viei şi este în curs de a dezvolta acest proiect. Concret, crama pune la dispoziţia unui investitor o suprafaţă de aproximativ un hectar în mijlocul viei, cu un proiect realizat de un arhitect, pentru a realiza o unitate de cazare cu o arhitectură minimalistă. Proiectul cuprinde zece cabane şi o zonă de camping, iar investiţia ar fi în jur de 300.000 - 350.000 de euro, conform informaţiilor furnizate anterior de Victor Ciupercă.  

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.