SIMION MUREŞAN

NUME CRAMĂ: CRAMA LA SALINA

LOCALIZARE: JUDEŢUL CLUJ

SUPRAFAŢĂ: 70 HA

PRODUCŢIE 2016: 180.000 DE STICLE

ALTE INFORMAŢII: LA CRAMĂ AU FOST CONSTRUITE O PENSIUNE DE 13 CAMERE ŞI UN RESTAURANT DE 250 DE LOCURI LA INTERIOR ŞI PE TERASĂ

ALTE AFACERI: ENERGIE (ELECTROGRUP), IT (DIRECT ONE)

DESPRE ENERGIA VINULUI

NUMELE LUI SIMION MUREŞAN ESTE CEL MAI DES ASOCIAT CU BUSINESSUL ELECTROGRUP DIN DOMENIUL ENERGIEI SAU CU CEL DIN IT, DIRECT ONE, AMBELE AFACERI DE ZECI DE MILIOANE DE EURO DEZVOLTATE ALĂTURI DE FRATELE SĂU TEOFIL MUREŞAN. PUŢINI SUNT CEI CARE ŞTIU CĂ ANTREPRENORUL ESTE PASIONAT DE VIN SAU DE ECHITAŢIE ŞI CĂ ŞI-A TRANSFORMAT ŞI PASIUNILE ÎN BUSINESSURI.

Crama La Salina, dezvoltată de Simion Mureşan alături de un prieten, Claudiu Sugar, este singurul producător de vin din judeţul Cluj. „Este un business în care am investit din pasiune, alături de un prieten cu care sunt partener în mai multe afaceri. Totul a început după o discuţie la un pahar de vin”, îşi aminteşte antreprenorul.

Afacerea exploatează circa 70 de hectare de viţă de vie şi operează un restaurant şi o pensiune cu câteva zeci de locuri de cazare. Pariul total? Circa 10 milioane de euro. „Suntem poziţionaţi fix vizavi de salina Turda, un obiectiv turistic foarte cunoscut.” Apropierea de Cluj, la doar 30 de minute, a fost un al doilea motiv care i-a convins pe antreprenori să investească suplimentar, în unitatea de cazare şi în deschiderea restaurantului, „Pentru cei care vor să evadeze din oraş într-un weekend sau doar într-o seară.”

Primii paşi au fost făcuţi în 2010, când cei doi antreprenori s-au asociat cu Staţiunea de Cercetări Agricole din Cluj. Parteneriatul presupunea replantarea viţei de vie aflate în paragină, potrivit lui Simion Mureşan. „În 2010, am început să replantăm 50 ha de viţă de vie, iar trei ani mai târziu am extins suprafaţa cu încă 20 ha.” Lângă cramă, antreprenorul a deschis, tot din pasiune şi o bază de echitaţie, salina Equines, una dintre cele mai mari din ţară. Aici se organizează nu doar cursuri şi evenimente corporate, ci şi competiţii de profil. Team buildinguri şi evenimente private sunt organizate şi la cramă.

Simion Mureşan este unul dintre cei mai puternici antreprenori români, el fiind implicat alături de fratele său Teofil Mureşan în domeniul energiei, cu businessul Electrogrup, specializat în livrarea de proiecte la cheie pentru sectoarele energiei şi telecomunicaţiilor.

Cei doi deţin şi compania Direct One, operatorul unei reţele naţionale de peste 5.500 de kilometri de fibră optică. În urmă cu mai puţin de un an, Direct One a preluat de la UTI compania Netcity, firma care a dezoltat reţeaua subterană de fibră optică din Bucureşti. Cei doi fraţi sunt implicaţi împreună dar şi separat în mai multe afaceri, de la educaţie la restaurante şi enologie.

Despre afacerea cu vin, antreprenorul spune că este una făcută din pură pasiune. „Îmi place să mă plimb printre rândurile de vie şi să fiu implicat în procesul de producţie.” Crama produce, sub două branduri - Issa pentru HoReCa şi Satyr pentru retail - Sauvignon Blanc, Chardonnay, Pinot Noir şi rozé din Pinot Noir.

În total, în 2016 crama a realizat 180.000 de sticle, însă are o capacitate totală de producţie dublă (350.000 de sticle). „Când vor intra pe rod şi ultimele 20 de hectare, atunci vor merge către aceste cifre.” Toată producţia este vândută pe piaţa locală, iar antreprenorul Simion Mureşan afirmă că nu are în plan să meargă la export. „Am reuşit mereu să vindem tot, nu am fost forţaţi de stocuri să căutăm noi pieţe.” Preţul de vânzare la cramă al vinurilor Crama La Salina variază între 25 şi 40 de lei. Acestea sunt vândute în special în HoReCa, în Cluj-Napoca, dar şi în alte oraşe, precum Constanţa sau Bucureşti. Simion Mureşan adaugă că printre afacerile sale se numără şi trei restaurante, două în Cluj-Napoca şi cel de la cramă. Acum, antreprenorii negociază extinderea şi în segmentul de retail.

Afacerea La Salina a fost finanţată în principal cu fonduri proprii, iar banii au fost folosiţi pentru realizarea de drumuri, pentru împrejmuirea viţei de vie, defrişarea viei vechi şi replantarea celei noi, pregătirea solului şi terasare. Aceste lucrări au durat cam doi ani. „Fonduri europene am accesat doar pentru replantare, în rest vorbim de fonduri proprii.” Pentru reconversie, antreprenorii puteau folosi fonduri europene dat fiind că în perioada 2007-2013 România a beneficiat de fonduri europene nerambursabile în acest scop. Pentru fiecare hectar antreprenorii primeau circa 14.000 de euro, potrivit datelor anterioare ale ZF. Din investiţia totală de 10 milioane de euro, o parte a ţintit construcţia cramei proprii, dar şi deschiderea pensiunii cu 13 camere şi a restaurantului cu 250 de locuri la interior şi pe terasă.

Simion Mureşan spune că aceste două investiţii nu au fost realizate încă de la început, ci doar când primele 50 de hectare ale viei erau pe rod. Pensiunea a apărut la doi ani de la decizia de a investi în vie, iar restaurantul după trei ani, odată cu îmbutelierea primelor vinuri. Şi povestea continuă.  

TIBERIU BARDAN

NUME CRAMĂ: CONACUL DN CEPTURA

LOCALIZARE: PODGORIA DEALU MARE

SUPRAFAŢĂ: 10 HA

ALTE INFORMAŢII: LA CRAMĂ A FOST AMENAJAT ŞI UN CONAC DE 20 DE CAMERE ŞI UN RESTAURANT

ALTE AFACERI: DEALERUL AUTO DI-BAS

UN BUSINESS FĂCUT ÎN TIHNĂ

LA DOAR O ORĂ ŞI JUMĂTATE DE BUCUREŞTI, LA POALELE COLINELOR DOMOALE DIN ZONA DEALU MARE, ANTREPRENORUL TIBERIU BARDAN A DESCHIS UN CONAC ŞI O CRAMĂ BUTIC. DE CE? PENTRU CĂ TURISMUL ENOLOGIC SE DEZVOLTĂ DUPĂ MODELUL DE PE PIEŢELE DEZVOLTATE PRECUM ITALIA SAU FRANŢA, UNDE APROAPE FIECARE FAMILIE CARE DEŢINE CÂTEVA HECTARE DE VIE ŞI UN NUME SUB CARE ÎMBUTELIAZĂ VINUL ARE ŞI O ZONĂ SPECIALĂ PENTRU TURIŞTII DEGUSTĂTORI.

Tiberiu Bardan este directorul general şi acţionarul Di-Bas, unul dintre cei mai importanţi dealeri locali ai mărcii auto Opel, o companie care a avut anul trecut afaceri de aproape 55 mil. lei, cu aproape 20% mai mari ca în 2015. Mai mult, compania a revenit pe plus şi a realizat un profit net de 1 mil. lei anul trecut.

Antreprenorul spune că afacerea din domeniul viticol este mezina portofoliului său de business şi nu are în plan să renunţe la domeniul auto pentru a se dedica acesteia. „Este o investiţie realizată din pasiune, am vrut să ies din zona de corporate. Mai mult, este un business cu care nu vreau să mă grăbesc, fac lucrurile pas cu pas“, explică Tiberiu Bardan. El adaugă că în domeniul viticol investiţiile se recuperează greu, deşi evită să ofere cifre privind valoarea acestora. Antreprenorul precizează că toate aceste proiecte le-a făcut cu fonduri proprii, fără a apela la fonduri europene, aşa cum au făcut alţi investitori din domeniu.

Din pasiune şi pentru că a remarcat un potenţial al domeniului şi al zonei, Tiberiu Bardan a cumpărat 10 hectare de viţă de vie şi a dezvoltat o minicramă şi un conac cu 20 de camere în satul Ceptura din zona Dealu Mare, una dintre cele mai cunoscute zone viticole din România.

„În 2011 am cumpărat zece hectare de viţă de vie şi am investit în reconversia lor.” Apoi, la începutul lui 2012 a început construcţia unei minicrame şi a unui conac cu 20 de camere cu restaurant, piscină şi alte facilităţi. „A durat mai bine de patru ani construcţia lor, dat fiind că anterior pe acelaşi teren funcţionase o fermă“, spune antreprenorul. Acum conacul este deschis atât pentru turiştii dornici să descopere câteva din secretele zonei şi ale licorii lui Bacchus, cât şi pentru evenimente corporate. Conacul din Ceptura, botezat după numele satului care îl găzduieşte, este cel mai mare din zonă momentan. Totuşi, facilităţile de cazare la cramele din România acum abia încep să se dezvolte.

Antreprenorul a ales să meargă în zona Dealu Mare, una dintre cele mai cunoscute zone viticole din România, unde sunt grupate câteva zeci de crame, printre care Aurelia Vişinescu (Domeniile Săhăteni), Davino, Budureasca sau Tohani. Momentan, Tiberiu Bardan spune că vinurile proprii trec printr-un proces de rebranding dat fiind că numele Conacul din Ceptura era confundat cu Crama Ceptura sau cu Conacul dintre Vii. Noul brand este Vinalia, inspirat de sărbătorile romanilor dedicate vinului.

Primul vin produs în crama proprie a fost realizat în 2016, după ce anterior Tiberiu Bardan vinificase în altă parte timp de doi ani. „Acum testăm produsul şi analizăm, însă vrem să ne poziţionăm pe segmentul premium. Nu avem în plan să intrăm în retail, ci doar în câteva restaurante şi magazine specializate.” Planurile antreprenorului nu se opresc însă aici. „Vrem să deschidem la cramă şi un magazin specializat de vinuri, unde să vindem atât brandul nostru, cât şi altele.“

Cu doar 10 hectare de viţă de vie, Tiberiu Bardan este unul dintre micii proprietari din domeniu. Totuşi, pe piaţa locală în ultimii ani au apărut tot mai mulţi astfel de antreprenori care investesc şi în crame boutique şi vinuri premium. „În 2010 mă aflam într-o călătorie de documentare în Italia şi am cunoscut un producător de vin care avea doar două hectare de viţă de vie, dar care producea un Brunello de Montalcino foarte bun; asta mi-a dat încredere“, îşi aminteşte antreprenorul.  

FAMILIA MOICA

NUME CRAMĂ: THESAURUS

LOCALIZARE: DEALURILE SILAGIULUI

SUPRAFAŢĂ: 5 HA

PRODUCŢIE 2016: 40.000 DE STICLE DE VIN

ALTE AFACERI: PRODUCĂTORUL DE CONTOARE PENTRU MĂSURAREA ENERGIEI ELECTRICE ŞI A GAZULUI AEM TIMIŞOARA

DUPĂ FAPTĂ ŞI RĂSPLATĂ

ANTREPRENORUL CĂTĂLIN MOICA ESTE DE PĂRERE CĂ VINUL TE RĂSPLĂTEŞTE DACĂ ÎL TRATEZI BINE; UN BUSINESS ÎN DOMENIU ÎŞI ARATĂ REZULTATELE ÎN TIMP, IAR REZULTATELE REFLECTĂ DE FAPT MODUL ÎN CARE ACESTA A FOST CONSTRUIT ŞI DEZVOLTAT. CĂTĂLIN MOICA ŞI FAMILIA SAU NU SE AFLĂ LA PRIMII PAŞI ÎN AFACERI, EI AVÂND DEJA EXPERIENŢĂ, ÎNSĂ ÎNTR-UN DOMENIU TOTAL DIFERIT: CEL AL ECHIPAMENTELOR ELECTRICE.

„Ne-am orientat către vinuri deoarece am considerat întotdeauna că vinul reprezintă ceva care te răsplăteşte exact pentru modul în care ai tratat via şi procesul de vinificaţie. Dacă îl tratezi în mod corespunzător, rezultatul va fi unul pe măsură“, spune Călin Moica, unul dintre acţionarii vinurilor Thesaurus şi director de strategie în cadrul AEM Timişoara.

Compania este una dintre marile afaceri antreprenoriale locale, cu afaceri estimate în acest an la 92 mil. euro. Acţionariatul AEM Timişoara este 100% antreprenorial, Claudiu Rădulescu Nicolae având 50,3%, Ionel Pepenica şi Olimpia Moica (care este şi director general) controlând împreună 49,7%. Compania AEM şi-a început activitatea în 1970, iar la finalul anilor ’90 controlul firmei a fost preluat de Luxten Lighting, entitate cunoscută mai ales pentru contractele de iluminat public semnate cu unele dintre cele mai mari oraşe din ţară, inclusiv Bucureştiul. Luxten este controlat de cei trei antreprenori, prezenţe discrete din mediul de afaceri local.

Olimpia Moica, alături de fiul său Călin Moica, a decis să îşi diversifice portofoliul cu producţia de vin sub brandul Thesaurus. „Povestea Thesaurus a început pe la mijlocul anilor 2000, când am achiziţionat un teren pe Dealurile Silagiului, în apropierea localităţii Buziaş; la momentul respectiv via nu era într-o stare corespunzătoare pentru cultivarea unor struguri care să permită crearea unor vinuri aşa cum ne doream“, povesteşte Călin Moica.

Astăzi, producătorul de vinuri Thesaurus exploatează aproximativ 5 hectare şi are cramă proprie. Producătorul este unul dintre cei mai mici de pe piaţa locală, însă urmează modelul de pe pieţele dezvoltate precum Italia sau Franţa, unde există mulţi jucători de dimensiuni mici.

„Suntem destul de aproape de a reuşi extinderea suprafeţei în perioada următoare cu încă aproximativ 2 hectare. Viziunea noastră este de ne păstra ADN-ul de cramă boutique.“

Călin Moica spune că în 2016 compania a produs aproximativ 40.000 de sticle de vin, iar pentru 2017 previziunile se referă la un număr similar de sticle.

„Focusul nostru nu este neapărat pe creşterea volumelor, ci pe progresul constant al calităţii vinurilor.“ Vinurile Thesaurus se poziţionează pe segmentul premium, iar crama produce soiuri precum Sauvignon blanc, Riesling italian şi Muscat ottonel ca vinuri albe, respectiv Cabernet sauvignon şi Pinot noir ca vinuri roşii. Thesaurus are mai multe branduri, printre care Amurg, Amadoc şi Reserve; un vin din colecţia Reserve ajunge pe la 85 de lei, potrivit site-ului propriu.

„Noi ne adresăm în primul rând pieţei HoReCa, nu avem planuri de a intra în retail. Vindem în principal în Timişoara şi oraşele apropiate, cum ar fi Arad.“ Călin Moica spune că acestea sunt pieţe care apreciază vinul tot mai mult. Recent, compania s-a extins şi în câteva locaţii din Bucureşti, Sibiu şi Braşov. „De asemenea, recent am lansat şi modulul propriu de comenzi online, care poate fi accesat atât de pe pagina noastră de Facebook, cât şi de pe website-ul oficial.“

Şi, pentru că Thesaurus nu este un brand comercial, axat pe volum, la început, timp de cinci ani, aceste vinuri nu au fost vândute. „Au fost doar testate şi iar testate, pentru a ajunge la ceea ce doream de la acest vin”, aşa sună povestea Thesaurus spusă de acţionari pe site-ul propriu. Astăzi, la circa 17 ani de la achiziţia terenurilor, vinurile Thesaurus sunt prezente pe harta viticolă a României. Unde? În inima Dealurilor Silagiului, o regiune mai puţin cunoscută, dar cu o bogată istorie în domeniul producţiei de vin.