Spune că în restaurantele din ţară de care este responsabil mulţi dintre manageri au în jur de 25 de ani şi conduc deja afaceri de milioane de dolari. „Dacă te gândeşti la viaţa din România, nu sunt mulţi oameni de sub 30 de ani care să conducă afaceri de milioane de dolari, dar asta fac general managerii de restaurant: au propriul P&L (declaraţia de profit şi pierderi), propriii angajaţi de care trebuie să aibă grijă, propriile livrări şi produse. Munca într-o astfel de unitate reprezintă un mod foarte bun prin care oamenii să crească, să înveţe şi să îşi asume responsabilităţi. Cred că acest lucru nu poate fi niciodată subestimat”, descrie el avantajele muncii în acest sector.

CEO-ul Sphera Franchise Group spune că se concentrează pe a le oferi oamenilor putere şi responsabilitate asupra acţiunilor lor. Iar dacă în primii ani de carieră, când lucra pentru hotelurile Hilton, a făcut greşeala micromanagementului, acum încearcă să nu o repete: „Am avut la început o echipă de patru oameni care au lucrat cu mine de în jur de 18 luni; apoi am fost mutat în altă poziţie în care nu aveam niciun subordonat, iar acest lucru m-a făcut să mă gândesc că aş fi putut să fiu un şef mai bun pentru ei. Am fost însă micromanager, nu le-am oferit spaţiul pe care îl voiau, am crezut că puteam face lucrurile mai bine decât ei, când în mod clar nu era cazul.” Acum însă, ceea ce încearcă să facă din perspectiva leadershipului este să ofere oamenilor spaţiul de care au nevoie. „Încerc să le ofer cadrul, încrederea care să le permită să îşi facă treaba, dar câteodată probabil devin mai implicat decât ar trebui şi trebuie să fac un pas înapoi – aşadar asta este o zonă în care trebuie să muncesc consecvent pentru a mă  asigura că nu fac această greşeală.”

Despre criza forţei de muncă din România spune că trebuie gestionată cu atenţie. „Ca echipă de leadership, nu poţi să ignori acest fenomen; bănuiesc că avem multe lucruri de învăţat şi că vom face greşeli pe parcurs, dar trebuie să creăm un mediu de muncă în care oamenii să vrea să lucreze, să se simtă respectaţi şi care să se potrivească vieţilor lor.” Astfel, chiar dacă el, de pildă, vine la birou la 7:30, iar cea mai productivă perioadă a zilei este pentru el între 7:30 şi 9:30 (fiindcă oamenii nu sunt la birou atunci), nu îl deranjează ca angajaţii să îşi ia libertatea de a ajunge la birou în funcţie de propriul ritm. „Nu îmi pasă dacă vin la 9, 9:30 sau după 10; avem oameni care vin la birou chiar mai târziu de atât, dar vor fi în continuare la birou la 10 noaptea fiindcă acesta este stilul lor, nu le place să se trezească dimineaţa devreme, dar sunt bucuroşi să lucreze târziu noaptea, este OK.”

Flexibilitatea programului este un avantaj în restaurantele pe care le conduce. Spune că munca aici se potriveşte stilului de viaţă al fiecărui om, indiferent de etapa în care se află în viaţă; poate fi vorba despre un tânăr student sau o mamă cu un copil care a început şcoala şi vrea să se muleze pe programul lui. Dacă angajaţii vor să lucreze în regim full time, au şi această opţiune. Astfel, este de părere că criza de personal poate fi gestionată prin crearea mediului de muncă potrivit, în care oamenii să se simtă confortabil, respectaţi, să simtă că au putere, că există oportunităţi. „Dacă poţi să creezi acces la oportunitate, indiferent că este vorba despre creştere, de a învăţa lucruri noi, despre a-ţi asuma responsabilităţile asupra unui nou proiect – dacă eşti un lider care face toate acestea, nu faci o treabă foarte rea.”

În mod evident, şi remuneraţia este importantă, iar salariul este satisfăcător, din punctul lui de vedere; bonusurile de performanţă sunt de asemenea un stimulent oferit de companie. „Oamenii nu părăsesc un loc de muncă din cauza salariului. Când pleci la un alt job te duci şi pentru că vrei mai mulţi bani, dar, în general, pleci fiindcă eşti supărat din cauza a ceva, fie că este vorba despre faptul că şeful tău se poartă rău cu tine, că este un mediu neplăcut la locul de muncă. Aşadar, cred că misiunea noastră este să încercăm să creăm o atmosferă în care oamenii să se bucure de muncă.” Unul dintre programele desfăşurate de firmele din grup pentru a stimula angajarea este referinţa unui prieten; spune că programul nu a fost creat neapărat pentru creşterea numărului de angajaţi, ci pentru a îmbunătăţi atmosfera de la locul de muncă. „Dacă un prieten al unui angajat vine să lucreze pentru noi, persoana care face referinţa primeşte un bonus – dar nu acesta este motivul pentru care facem asta. Ne gândim la faptul că dacă ai prieteni care lucrează împreună, mediul din acel loc va fi unul mult mai plăcut. Unul dintre lucrurile pe care le-am învăţat în anii pe care i-am petrecut în industrie este că dacă-ţi tratezi echipa cum trebuie, corect, corespunzător, ei îşi vor trata clienţii bine.”

Sosul cu usturoi şi puiul american, preferatele românilor. Motivarea angajaţilor este cu atât mai importantă cu cât strategia Sphera Franchise Group este de expansiune, dar şi de îmbunătăţire a unităţilor existente. Spre exemplu – chiar în seara evenimentului Meet the CEO, Mark Hilton urma să participe la redeschiderea unităţii Pizza Hut aflate pe Calea Dorobanţilor a Capitalei, care este de altfel şi primul restaurant cu acest nume deschis în România. Chiar dacă pizza reprezintă o parte importantă a meniului, s-au axat pe diversificarea acestuia. „Vânzările de pizza reprezintă în continuare o parte semnificativă a businessului, dar oamenii vor varietate, vor să poată alege: dacă ai patru oameni, prieteni sau o familie – trei dintre ei ar putea vrea pizza, dar unul ar putea să nu vrea. Dacă nu oferi alegeri şi varietate, atunci există un potenţial drept de veto ca ei să vină la pizzerie, or eu nu vreau voturi de veto, ci ca oamenii să vină la restaurantele noastre.” Cum se construieşte un astfel de meniu? Mark Hilton povesteşte care sunt cele câteva lucruri la care sunt atenţi. „Sunt câteva lucruri pe care le putem face, altele pe care nu putem, în calitatea noastră de francizaţi: dacă luăm brandul KFC de pildă şi vrem să punem un burger cu carne în meniu, nu putem face asta.” La Pizza Hut, produsul de bază este pizza, însă pot oferi varietate în ceea ce priveşte starterele. În anumite limite, pot veni cu idei creative pe anumite pieţe. „Aşadar, avem o oarecare libertate de alegere, dar şi câteva produse pe care trebuie să le avem în meniu, ca parte a unui brand global – dacă cineva este în Pizza Hut Viena sau Bucureşti sau Bombay, trebuie să ştie că pot avea o pizza pe blat Pan sau pâine cu usturoi etc.”