Dealerii auto nu au fost singurii care au profitat de pe urma cererii explozive de masini noi din Germania. Dacia, confruntata cu o scadere de 49% in primele noua luni anului a reusit sa compenseze din plin prin exporturi (directe, nu prin intermediari), care au crescut cu 41%.

Dupa ce in ultimele luni ale anului trecut a fost nevoita sa trimita angajatii in concediu din cauza lipsei comenzilor si sa renunte la cei cu contracte pe perioada determinata, din luna februarie, odata cu lansarea programelor de tip "Rabla" din Europa de Vest, Dacia a trecut din nou la majorari de capacitate de productie. Sustinuta de exportul in tari precum Germania si Franta, productia Dacia a crescut in primele noua luni ale anului cu 10% fata de anul trecut, chiar daca in tara s-au vandut doar 31.283 masini.

Practic, daca plecam de la premisa ca cele 17 de mii de masini diferenta intre inmatriculari si livrari au fost exportate in Germania, alaturi de alte cateva zeci de mii de masini Dacia, se poate afirma chiar ca programul Rabla din Germania a fost mai benefic pentru industria auto romaneasca decat programul Rabla din Romania, ale carui prime trei faze au insemnat peste 26.000 masini vandute, dintre care mai mult de jumatate au reprezentat modele Dacia.

Chiar daca recunoaste ca se astepta la vanzari mai mari prin programul Rabla, analistul Marius Carp vede partea plina a paharului.

"Rabla a influentat cu siguranta piata auto in prima parte a anului. Numarul de masini vandute este sub estimari. Partea buna este ca Dacia a beneficiat din plin de redistribuirea locurilor", a subliniat Carp.

Altii, precum Brent Valmar, vad mai degraba ineficacitatea acestui program, aflat in cincilea an de derulare. "In Germania, programul Rabla a dus piata la crestere intr-o perioada de criza. La fel in Austria si Franta, unde toti se intreaba ce va fi dupa terminarea acestui program. La noi nu numai ca nu a dus industria pe plus, dar nici nu a stabilizat caderea".

Mai mic, mai frumos

Cele mai recente statistici ale APIA indica o scadere de peste 54% a vanzarilor de masini noi in primele noua luni ale anului, atat in cazul modelelor romanesti, cat si al celor de import. Altfel spus, primele trei trimestre ale anului au adus mai putin de 102.000 de masini noi in parcul national, estimat la mai mult de 4 milioane de unitati.

Iar acum vine surpriza: scaderea a fost comparabila atat la marcile de volum, precum Dacia, Renault, Skoda, Opel sau Chevrolet (unde cumparatorii nu au avut acces la credite si leasing), cat si la brandurile de lux, ai caror clienti, dupa cum spunea cu tristete mai sus seful Mercedes-Benz, amana decizia de a-si cumpara o masina, chiar daca au in continuare bani.

"In piata se vede o tendinta de downsizing - de la clase mai mari catre unele mai mici, de la motoare mari la unele de capacitate cilindrica mai redusa, si chiar in ceea ce priveste dotarile. Sunt tot mai multi clienti care inainte aveau Audi A8 (limuzina din clasa de lux - n. red.), iar acum isi cumpara un Audi A6 (model din clasa mare - n. red.)", spune seful Porsche. Chiar si el recunoaste ca a renuntat la modelul Audi A8 pe care-l folosea ca masina de firma pentru un model cu dimensiuni mai mici - Audi A6 Allroad quattro.