Un director ce actioneaza in industria IT pariaza pe auto: “Romania este bine pozitionata pentru a deveni furnizorul de masini de buget redus in Europa. Dacia Logan si toate variantele sale par sa fie capul de afis al industriei romanesti in general si nu vad o alta industrie care ar putea sa depaseasca Dacia Renault si furnizorii de componente auto”, crede Alexandru Costin, directorul general al Adobe Romania.

 

Pe lista lui Florin Talpes se afla industria software, cu doua specializari aparte - soft de securitate si soft pentru industria auto, alaturi de industria laserelor si proiectarea aeronautica. Talpes argumenteaza ca softul de securitate romanesc a capatat anvergura prin vanzarea tehnologiei de catre Radu Georgescu a tehnologiei GeCAD catre Microsoft in 2003 si prin notorietatea BitDefender. “Romania este tinta uneia din cele mai mari investitii din lume in studiul laserelor, avand o scoala de cercetare cu traditii in domeniu”, adauga Talpes.

 

Agricultura ecologica, ajutata de conditiile naturale bune si de o scoala de cercetare cu vechi traditii, poate ajunge la randul ei un sector de top pentru Romania, dupa parerea sefului BitDefender. Nu e singurul IT-ist care asociaza proiectele high-tech cu atuul agriculturii ecologice. “Mancare organica, proiectare asistata pe calculator, constructii navale”, raspunde scurt Bogdan Putinica, directorul executiv al producatorului software Enea Romania, la intrebarea despre domeniile de viitor cu cele mai bune sanse de dezvoltare.

 

Proiectul Romaniei pentru urmatoarea jumatate de veac ar putea fi societatea ecologica: agricultura ecologica, turismul ecologic, habitatul natural curat, continua Cosmin Alexandru de la Brandivia: “Natura inca darnica si nesistematizata e ultima noastra sansa de diferentiere si progres”. O astfel de optiune ar presupune reconfigurarea educatiei, familiale, scolare si universitare, a specializarilor profesionale si a planificarii urbanistice.

 

Dan Boabes, CEO al furnizorului de solutii interactive prin SMS SimPlus, crede cu tarie ca Romania, in acest moment, mai poate fi revigorata doar printr-o concentrare sustinuta, atat din partea mediului privat, cat si din partea celui public, catre relansarea turismului. “Si cand ma refer la turism, nu ma refer la cel la care ne-am gandi cu totii, ci la turismul eco si cel de aventura. Niciun alt sector nu ar putea aduce un suflu financiar Romaniei si nu ar putea sa o aseze pe harta tarilor mai mult decat acesta.”

 

Ce viitor mai au insa domeniile care pana acum au fost vedetele cresterii economice? Constatarea ca la capitolul locuintelor noi, la spatiile de birouri si la gradul de intermediere bancara stam mai prost decat tarile vecine de la vest, nemaivorbind de statele occidentale dezvoltate, ii face pe multi sa considere ca dupa criza, sectorul imobiliar si cel financiar vor fi printre primele capabile de relansare. “Dar cred ca nu am dat cu capul de pragul de sus in materie de criza”, puncteaza avocatul Catalin Baiculescu. “Cand bancile vor pune piciorul in prag, cand nu vor mai face doar provizioane si vor incepe sa execute, sa vanda case, terenuri sau fabrici, atunci vom afla care este pretul de piata si vom incepe sa iesim din criza si sa vedem spre ce ne indreptam.”

 

Pentru sectorul financiar, unul dintre efectele crizei a fost deja punerea in discutie a modului cum functioneaza bancile, dupa ce larghetea excesiva in creditare si lipsa de transparenta au produs in toata lumea efectele pe care le stim. Intrebarea ar fi deci daca dupa criza vom avea de-a face cu un sistem bancar organizat dupa aceleasi principii ca si acum. Dupa Razvan Pasol, directorul companiei de brokeraj Intercapital Invest, crizele induc tentatia trecerii dintr-o extrema cu standarde relaxate ale creditarii la o alta extrema, caracterizata prin norme mult prea stricte.” Or, creditarea este esentiala pentru dezvoltarea economica si nu trebuie sa privim acest fenomen ca pe unul negativ, ci doar sa gasim un echilibru optim intre dezvoltare si prudenta.” Pur si simplu, piata libera ne transmite un semnal prin intermediul acestei crize ca “unele elemente au nevoie de ajustari serioase - si ma refer in principal la standardele de creditare”.

 

O propunere de anvergura vine de la Dinu Patriciu - este vorba de transformarea Bucurestiului intr-un centru financiar al Balcanilor si listarea la Bursa de Valori a unor mari companii din zona, dar si din spatiul Marii Negre. O bursa regionala ar dinamiza intreg mediul de afaceri, spune el. Pana atunci insa, pe termen scurt ar trebui sa ne concentram pe acele domenii la care suntem competitivi prin costuri sau suntem deja in oarecare masura, considera Adrian Stanciu, actionarul majoritar al firmei de consultanta corporatista Human Synergistics. Cum o pozitionare in cost e pierzatoare, “pentru ca suntem ieftini doar atata vreme cat suntem saraci”, miza pe termen lung ar trebui sa vizeze domenii care cer din ce in ce mai mult efort intelectual si sa ne echipam copiii sa-i faca fata. “In deceniul trecut, domeniile astea au fost IT si banking. Bankingul a disparut, pentru moment”, spune Stanciu cu un zambet, “dar sunt sigur ca se va reinventa”. O nisa confortabila poate fi, crede Stanciu, designul industrial: “Avem multi ingineri proiectanti si putem avea mai multi, problema e ca nu exista suficient know-how de design modern”.

Andreea Vass, consilier al primului- ministru: "Agricultura necesita cel putin doi-trei ani de restructurari masive pentru a deveni exportator net"

Adrian Stanciu, Human Synergistics: "Din pacate, statul nostru e complet incoerent si incapabil sa urmeze orice fel de strategie pe termen lung"

Dinu Patriciu, Rompetrol: “Politicile economice ale decidentilor politici nu mai sunt importante, o tara trebuie sa devina prietenoasa cu mediul de afaceri"

Catalin Baiculescu, Musat & Asociatii: “Trebuie sa ajungem in stare ca, in ciuda perioadei de criza, sa dam un anume confort unor oameni care mai vor sa investeasca"