"De-abia in momentul cand companiile vor ajunge sa directioneze macar 10-15% din bugetele totale de publicitate catre internet, adica de cinci ori mai mult decat in prezent, se va putea spune ca domeniul incepe sa se maturizeze", crede Sergiu Biris. Sau, in prima faza, si daca bugetele ar urca de la 2-3% macar pana la 5% ar fi un pas important pentru dezvoltarea internetului, dupa cum considera Nicoara.

Cu toate acestea, dimensiunea redusa a internetului din perspectiva publicitatii nu este o cauza, ci un efect generat tocmai de lipsa de consistenta in ce priveste proiectele de anvergura. Este vorba despre un soi de cerc vicios, pentru ca atat timp cat companiile nu gasesc prea multe site-uri cu o baza suficient de relevanta de utilizatori, asa incat promovarea sa fie eficienta, bugetele nu pot creste prea mult, iar cat timp veniturile potentiale din publicitate nu sunt semnificative, antreprenorii nu sunt motivati sa porneasca proiecte.

Judecata din punctul de vedere al investitiei, diferenta intre .ro si .com in ce priveste infiintarea si dezvoltarea unui start-up online este foarte mica. "Statistic vorbind, efortul si sansele de reusita sunt aproximativ aceleasi si pentru o afacere online locala, si pentru una cu deschidere internationala, avantajul in cazul din urma fiind ca ai acces la o piata enorma si ca in caz de succes, castigurile pot fi de 100 sau chiar de 1.000 de ori mai mari", apreciaza Vladimir Oane, fondatorul uberVU, un motor de indexare si cautare conversationala. Ba mai mult, uneori efortul este poate chiar mai scazut pentru proiectele concepute de la bun inceput pentru piata internationala, dupa cum spune Bobby Voicu, antreprenor online care a lansat recent jocul online RevvNation.com. Cu toate acestea, cei mai multi dintre antreprenorii romani din domeniu se limiteaza la piata interna, pe de-o parte pentru ca universul .com pare mai greu accesibil, iar pe de alta parte pentru ca ideile lor de afaceri sunt de cele mai multe ori echivalentul sau copia cate unei idei de succes la nivel global.

"Cred ca aproape o treime dintre proiectele online lansate in Romania sunt clone, ceea ce nu este insa in mod neaparat un lucru rau, pentru ca in unele cazuri, localizarea poate fi un avantaj enorm", crede Mihai Dragan, directorul agentiei de publicitate interactiva MB Dragan. Cel mai bun exemplu ar fi site-urile de recrutare eJobs si BestJobs, clone ale unor site-uri din afara, necesare insa pietei locale de resurse umane. Dovada este si Trilulilu, site de continut video care, desi nu depaseste YouTube pe piata interna, a gasit metode de a coexista.

Dar nu de resurse duce lipsa piata, pentru ca specialisti IT care sa poata concepe partea tehnica a unui proiect online de anvergura, capabil sa se faca remarcat la nivel international, sunt destui. Lipseste mai degraba capacitatea antreprenorilor de a adapta si a personaliza un proiect clona. Twitter, spre exemplu, ar fi un proiect foarte greu de copiat si adaptat, pentru ca nu partea tehnica sta la baza popularitatii acestui serviciu, ci ideea in sine. In schimb, in cazul proiectelor software care depind de internet, nume precum Radu Georgescu sau Florin Talpes au reusit sa capete rezonanta la nivel mondial. Dezvoltarea de solutii de securitate online a fost si in cazul lor un drum deja batatorit de altii, insa prin ideile si strategia adoptata, ei au pus Romania pe harta din acest punct de vedere - Georgescu pentru ca a vandut antivirusul RAV catre Microsoft si Talpes pentru ca a facut din BitDefender una dintre cele mai importante solutii de securitate din lume, care concureaza cu nume grele precum Symantec sau Kaspersky.

Lipseste totodata si spiritul antreprenorial din perioada incipienta a internetului. Pe de-o parte, unii nu isi urmeaza ideile de teama esecului - care, e drept, reprezinta un risc mai ridicat intr-o piata deja aglomerata. Talpes insa, spre exemplu, nici macar nu se gandea la acest aspect la inceputul anilor '90, cand a renuntat la statutul de angajat pentru a porni o companie de software chiar fara a avea un plan bine definit legat de viitoarele produse. Iar pe de alta parte, altii prefera in locul antreprenoriatului in online sa fie angajati in domeniu atat in Romania, cat si in alte colturi ale lumii, companii precum Google sau Microsoft numarand fiecare in birourile din SUA cateva sute de romani.