Companiile performante apelează la servicii de consultanţă fie din cauza unei încetiniri temporare a afacerii pentru care caută o soluţie de revitalizare, fie pentru că vor o creştere a cotei de piaţă. Pentru The Consultants, cei mai mulţi clienţi vin din zona retailerilor şi producătorilor şi mai rar companii din sfera serviciilor. Ensight Management Consulting are în desfăşurare aproximativ 20 de proiecte care diferă ca arie de expertiză şi număr de consultanţi implicaţi. Cele mai importante vin din liderii din zona de retail şi distribuţie, energie şi utilităţi, servicii financiare şi produse industriale. Din perspectiva dimensiunilor financiare şi a impactului asupra organizaţiilor, Robert Maxim aminteşte de două proiecte importante: pentru o firmă din top 5 din industria alimentară şi un proiect complex pentru o firmă lider din industria bunurilor „durabile“, ambele cu o valoare apropiată de 100.000 euro.

Hart Consulting, compania de consultanţă din domeniul HR, are aproximativ 700 de clienţi, dintre care circa 150 cumpără, odată cu instrumentele de selecţie a angajaţilor oferite de firmă, şi servicii de consultanţă. Tarifele variază între 50 euro pentru cel mai ieftin instrument de selecţie şi pot ajunge la 1.000 de euro pentru o persoană, 
în funcţie de complexitatea procesului de evaluare a angajaţilor. Cei mai mulţi clienţi urmează trendul industriilor care sunt „pe val“, IT-ul şi sectorul tehnic, industria farma şi zona de servicii, dar au apelat la ajutorul lor şi firme multinaţionale din zona de agribusiness.

Pentru Wanted Trasformation, targetul este reprezentat de companii care au o stabilitate asigurată şi trebuie să îşi asigure necesarul de dezvoltare şi de creştere, nu pe procese de restructurare. Lucru diferit în ce priveşte Arthur Hunt, care are circa 100 de clienţi şi se implică şi în proiecte de restructurare. 98% dintre cei care apelează la consultanţă sunt, potrivit lui Sorin Roibu, companii străine. Roibu exemplifică prin restructurarea, în 2010, a unei fabrici din zona Sibiului determinată de scăderea comenzilor la nivel global.

Compania a gestionat relaţia cu autorităţile, activităţile de protecţie socială, găsirea de soluţii în outplacementul personalului afectat şi comunicarea cu reprezentanţii salariaţilor. Dacă lucrurile au funcţionat în ce priveşte fabrica din Sibiu, lucrurile nu au mers atât de bine în cazul restructurării fabricii Nokia de la Cluj: „Am prins contractul lor în ultimul an, fără să cunoaştem intenţiile de plecare ale companiei de pe piaţa locală. La un moment dat nu am mai primit feedback, iar în iulie compania s-a închis, angajaţii nemaifiind plasaţi în alte locuri“. Intenţia a fost bună, dar nu s-a mai concretizat, deciziile luându-se la sediul central.

Între timp, fabricile producătoare pleacă din ţară, iar numărul celor care oferă servicii creşte. Privind în sens invers pe statistica de la Registrul Comerţului vom vedea că cele mai rar solicitate coduri CAEN sunt, în ordine, fabricarea vehiculelor militare, creşterea cămilelor şi fabricarea tapetului. Din aceeaşi lectură a clasificărilor CAEN se observă că între primele 30 cele mai des întâlnite coduri găsim de cinci ori cuvântul „consultanţă“, iar în ultimele 30 cele mai întâlnite găsim de 12 termenii de producţie sau fabricaţie. Dacă ar fi fost invers, poate altfel ar fi stat şi economia României.