„Asta îmi place să fac, să construiesc valoare, de aceea m-am desprins, ca să elimin muncile administrative care vin inevitabil, «la pachet», cu funcţia de CEO“, spune Aliz Kosza, mentor şi business strategist. După 33 de ani de carieră, dintre care 20 în management, Aliz Kosza a acumulat experienţă în construirea şi dezvoltarea unor companii din industrii diferite, achiziţii şi fuziuni, a gestionat schimbarea şi managementul crizei în organizaţii, integrarea după achiziţii, a definit şi a aplicat strategii de creştere. Astfel, după ce a lucrat în companii precum Procter & Gamble, Kraft, Agfa Film, MOL România, Orkla Foods şi la Fabryo Corporation, a ales, începând cu anul trecut, să îşi continue cariera independent.

„Nu mă consider consultant pentru că nu ofer soluţii limitate la o singură latură a businessurilor. Atât construirea unor strategii comerciale sau integrate, cât şi mentoratul presupun să ai o viziune de ansamblu asupra afacerii, să analizezi, să înţelegi, să integrezi, să potriveşti toate elementele într-un singur plan - pornind de la cifre, identitate vizuală, mărci, valori, produse, servicii, resurse, oameni şi competenţe - şi până la potenţial, segmente de piaţă şi consum“, explică Kosza. În ultimul an, Kosza a primit cele mai multe proiecte din partea antreprenorilor, dar a asistat şi un grup de manageri din-tr-o companie multinaţională si un freelancer.

A închis patru proiecte de mentorat, dintre care două includ şi strategiile de dezvoltare pe termen mediu (doi-trei ani). În toate cele patru companii - două afaceri mici şi alte două businessuri de până la 6 milioane euro pe an - se derulează implementarea, iar Kosza le asistă de la distanţă. Din octombrie a preluat şi două proiecte noi din zona serviciilor care presupun diagnostic, strategie şi mentorat. Tarifele percepute se stabilesc în funcţie de solicitările companiilor, dimensiunea şi complexitatea afacerii şi diferă în funcţie de etapele de execuţie. „Spre exemplu: unele sunt cerinţele unui fond de investiţii, altele sunt cerinţele unui antreprenor local sau ale unui manager din multinaţională.“

Nu întotdeauna cei care părăsesc funcţia de CEO din multinaţională pentru domeniul consultanţei rămân în domeniu. Dragoş Dinu, cel care a lucrat timp de mai bine de 13 ani în cadrul celui mai mare producător de medicamente de pe piaţa locală, A&D Pharma, unde timp de şase ani a fost CEO, este un exemplu relevant în acest sens. Dinu a părăsit în 2008 compania pentru a deveni partener şi 
cofondator al companiei de consultanţă Link Resource, specializată în domeniile medical şi farmaceutic. La sfârşitul anului trecut, Dinu a fost recrutat de către Domo, retailerul de electronice, electrocasnice şi produse IT, unde a devenit din nou CEO, din luna februarie a acestui an. „Am învăţat că nu am stofă de consultant. Făceam gafe majore: cred că am acordat jumătate din puţina consultanţă din această perioadă pe gratis. Eram obişnuit ca din poziţia de CEO să fiu consultantul oamenilor din echipa mea. Când primeam o întrebare, dădeam un răspuns. Aici, în consultanţă, e pe bani“, a spus într-un interviu anterior Dragoş Dinu. Conform Ziarului Financiar, în septembrie Dinu şi-a înaintat demisia de la conducerea Domo, dar se află încă în companie. 

Cine are nevoie de consultanŢĂ? „Rolul consultanţilor de afaceri poate fi asemănat cu cel al medicilor, care pun un diagnostic şi vin cu recomandări, şi există două tipuri de interacţiuni cu clienţii din postura de consultant de management“, spune Vasile Iuga. Pe de o parte, a observat că există o tipologie de clienţi cărora li se pune un diagnostic, li se prescrie un tratament, revin periodic la consultaţie şi se ajustează treptat. Există însă şi cazurile extreme în care clientul îi cere consultantului să ia singur medicamentul, iar vindecarea să fie imediată, caz în care misiunea consultantului devine foarte dificilă.

„Foarte rar, din câte ştim noi, managerii apelează la consultanţă din proprie iniţiativă. Aceasta se întâmplă de obicei când firma ajunge în situaţii dificile, cum ar fi insolvenţa“, observă şi Adrian Barbu. În cele mai multe cazuri, managerii apelează la servicii de consultanţă pentru că acestea le-au fost oferite printr-un efort de vânzare activă, de către firmele de consultanţă, şi consultantul i-a convins că serviciile sale pot aduce o valoare adăugată activităţii firmei. Totuşi, există şi un procent de manageri care studiază piaţa şi apelează la serviciile unui consultant pentru procesele de reorganizare, pentru remedierea unei disfuncţionalităţi sau din dorinţa de a creşte substanţial cifra de afaceri.