Cum arata viitorul

Dintre cei peste 600.000 de studenti, doua treimi sunt in facultatile de stat, iar restul la universitatile private. Cifra totala poate parea mare, daca ne uitam ca 75-80% dintre absolventii de liceu merg la facultate, potrivit datelor furnizate de Ministerul Educatiei.Ion Ciuca, directorul Directiei Strategii si Finantare Institutionala din Ministerul Educatiei, interpreteaza pozitiv faptul ca mare parte dintre cei ce iau bacalaureatul se inroleaza in invatamantul superior. "Daca am avea in fiecare an 140.000 de elevi care merg la facultate, din cei 220.000 care termina liceul, am putea indeplini obiectivul convenit cu Uniunea Europeana, ca 40% dintre absolventi sa aiba studii superioare", spune Ciuca, mentionand ca acum doar 17% dintre romanii de toate varstele au studii superioare.

E adevarat, dupa cum ni se aminteste mereu, Romania nu are vreo universitate in topul 500 Shanghai, cel de referinta in ierarhizarea institutiilor de invatamant superior la nivel mondial. "Dar cand eu finantez si dau unei universitati 600 de euro pe an pentru un student si alteia 5.000 de euro, e cat se poate de clar de unde vine diferenta", justifica Ion Ciuca, referindu-se la banii pe care ii poate da bugetul Romaniei comparativ cu alte tari.

In lipsa banilor de la stat, raman taxele de studiu. Daca tinem cont de faptul ca doi studenti din trei isi platesc facultatea, unul la stat, celalalt la privat, iar taxa medie se situeaza in jur de 600 de euro pe an, plata studiilor ramane o povara pentru tineri. In 2010, au renuntat din acest motiv mai ales copiii din familii cu venituri mai mici", constata Silviu Negut, decanul Facultatii de Relatii Economice Internationale din ASE.

"Macar la medicina dai 1.500 de euro pe an si ai sanse sa pleci sa lucrezi in strainatate, dar sa dai 900 de euro la ASE sau 2.000 de euro la teatru. Pentru ce?", se intreaba retoric Ionut, nemultumit ca din banii platiti pe facultate ar putea sa se intretina fara probleme cateva luni de zile.

Media taxelor din invatamantul privat este insa mai mica decat cea de la stat, iar pretul mic functioneaza ca un magnet pentru studenti. "Exact cum se cumpara in colt la taraba cand se scot produse la reducere, asa se intampla si in cazul lor", spune si directorul din Ministerul Educatiei. Desi a existat un real scandal mediatic, indeosebi in jurul Universitatii Spiru Haret, studentii cauta astfel de institutii in continuare, si desi cifra lor de scolarizare a mai scazut, avem de-a face cu zeci de mii de elevi care se inscriu in fiecare an. Odata inscris, studentul are sanse sa obtina si diploma de absolvent, intrucat aceste facultati au nevoie sa-si justifice existenta prin numarul mare de absolventi.

Inmultirea facultatilor private si renuntarea la examenul de admitere au dus la situatia in care, pentru orice tanar de 18 ani, a face facultatea nu mai e un obiectiv indraznet. Daca in trecut existau numerosi profesori care eliminau studenti de-a lungul perioadei de studiu, acum numai cine nu vrea nu termina facultatea. "Se da de cate 15 ori examenul, iar sistemul ii duce fara probleme pana la absolvire. De cand s-a renuntat la examenul de admitere, putem spune chiar ca cine a terminat liceul termina si facultatea", afirma sociologul Alfred Bulai."Eu mi-am ales facultatea doar pentru ca aveam impresia ca jurnalismul se mananca cu literatura, mai ales din cauza admiterii, si credeam ca se cauta totusi specialisti in domeniu", spune Irina, marturisind ca se simte usor "dezamagita" si "pacalita" de faptul ca socoteala ei de acasa nu s-a potrivit cu cea din targ. "Studentii fug de admitere pentru ca e mult mai usor sa te inscrii cu rezultatele de la BAC, de aceea si facultatile renunta la asemenea concursuri", adauga Ionut Poenaru.

Academia de Studii Economice din Bucuresti, unde studiaza 17.000 de tineri, este ultima care a eliminat concursul de admitere. Intrebat din ce motiv, decanul REI, Silviu Negut, vorbeste despre concurenta neloiala pe care o fac multe universitati particulare, cu taxe mai mici, care atrag zeci de mii de studenti. "A aparut o noua universitate numita Lumina, cu o taxa de o mie de lei. In Romania, la particulare nu apar decat specializarile Economie si Drept". Explicatia: costurile sunt mai mici, fiindca nu necesita nici laboratoare, nici prea multa parte practica. 2010 a fost primul an cand ASE nu a reusit sa-si acopere numarul total de locuri cu taxa. De la un an la altul, rectorii constata un deficit de 20.000 de absolventi de liceu, iar atata timp cat tot surplusul de absolventi de liceu fara studii superioare de dupa 1989 a fost absorbit de universitatile particulare, masa critica de unde facultatile ar putea sa-si ia elevi a disparut. "Riscam in acest fel ca la ASE sa vina copii mai slab pregatiti", afirma ingrijorat Negut.

Negut observa ca studentii de acum zece ani erau mai motivati: "Spre exemplu, la materiile mele nu pica nimeni inainte de 2002, dar acum nu stiu ce sa ma fac. Si nici macar nu sunt materii neingurgitabile, care presupun eforturi foarte mari". Cadrele didactice observa ca majoritatea studentilor isi iau de la biblioteca doar manualele, iar in rest se bazeaza pe deja clasicul internet. Nu putini sunt cei care au luat de pe internet acelasi referat si apoi s-au plans, suparati, ca profesorii le-au dat note mici.

Cadrele didactice chestionate de BUSINESS Magazin sustin ca in ultimii 20 de ani, educatia a mers in rau, atat din cauza subfinantarii, cat si din cauza reformelor prea dese si neterminate ("Romania e printre putinele tari in care intri intr-o forma de invatamant si nu stii cum o termini", afirma Alfred Bulai). Pe de alta parte insa, intre competentele oferite de scoala si cerintele angajatorilor exista clivaje mari, pe care tanarul trebuie sa le depaseasca asa cum poate. Asa incat ceea ce acuza profesorii, faptul ca educatia sau cultura tind sa fie privite de tineri strict prin prisma utilitatii lor pe piata muncii, este cat se poate de explicabil, iar scoala este cea care trebuie sa se adapteze la aceasta realitate.

Tot profesorii afirma ca, desi tinerii sunt mai abili in a utiliza anumite tehnologii, ideea de profesiune s-a degradat in cei 20 de ani. Numai ca, in conditii de instabilitate a pietei muncii si atata timp cat societatea si tehnologia evolueaza rapid, cine isi mai poate permite sa studieze ani de zile numai materia predata in facultate, cu credinta ca ea ii va fi de ajuns la angajare?In opinia lui Ion Ciuca, astfel de schimbari sunt firesti, ba uneori chiar repara o eroare de alegere a profesiei facuta de la bun inceput. "Studentul aude de la vreun prieten sau un parinte care ii spune ce facultate i-ar fi mai buna. Dar cu timpul descopera ca are abilitati in alte domenii. De aceea unii parasesc domeniul unde lucreaza", spune Ion Ciuca. Cat despre cei ce si-au ales bine facultatea, ei au nevoie ca de aer de experienta. "Baiatul meu, cat a fost student la Electronica, s-a angajat in anul III. A folosit ca argument faptul ca dupa ce va absolvi nu se va putea angaja, pentru ca nu va avea deloc experienta. Si-a sacrificat un an obtinand rezultate mai slabe, tocmai ca sa castige experienta, si bine a facut."

In viziunea lui, universitatile ar trebui sa fie mult mai legate de companii, sa lucreze cu ele pe principii contractuale, pentru ca studentii sa aiba oportunitati sa se dezvolte, dar si pentru ca facultatile sa cunoasca la zi nevoile pietei. Intrebat de ce nu se intampla asa ceva, Ciuca raspunde ca ar trebui stimulata financiar aceasta practica, eventual printr-un sistem de bonusuri pentru profesorii care reusesc sa faciliteze accesul tinerilor in piata muncii: "Nu e vorba goala, dar daca nu esti aproape de mediul privat, nu mai existi".