La bursa promotiilor

Pentru studentii care au bani de cheltuit insa, companiile din varii domenii sunt mereu inventive in materie de produse si de oferte. "In ultima vreme, tot mai multe campanii vizeaza tinerii, pentru ca au si vor avea o putere tot mai mare de consum", observa analistul Dragos Cabat. Iar strategia este fireasca - odata ce ii fidelizezi, tinerii pot deveni clienti pe termen lung."Vodafone se adreseaza, prin intermediul programului Vodafone pentru tineri, nu doar studentilor, ci unui segment mult mai larg de tineri cu varste cuprinse intre 14 si 26 de ani", a comunicat compania. Ei primesc atat minute si SMS-uri ("ofertele cu minute, mult si ieftin, sunt reteta care prinde la studenti", spune seful studentilor), dar si internet si e-mail pe telefonul mobil, pentru a pastra legatura cu prietenii prin messenger, Facebook sau alte retele sociale.

Cei de la Vodafone afirma ca tinerii sunt extrem de receptivi la noile tehnologii si sunt cei care adopta cel mai rapid serviciile si produsele inovatoare si de ultima generatie, devenind astfel si promotori ai acestora. "Apare un telefon nou, iar unii isi strang bani doua-trei luni doar ca sa si-l cumpere", confirma Ionut Poenaru.Dupa cum spun operatorii din telecom, nevoia de comunicare este accentuata la consumatorii tineri, atat prin serviciile de voce, cat si cele de date, mai ales dupa aparitia telefoanelor inteligente.

"Pe segmentul Young avem preponderent utilizatori de servicii PrePay, cartele preplatite", declara Corina Nita, Youth Proposition Manager in cadrul Orange Romania. Iar tendinta e cat se poate de fireasca daca ne uitam la profilul consumatorului: tinerii sunt interesati de accesibilitate, rapiditate, flexibilitate, ceea ce ii face sa prefere serviciile preplatite, mai ales cand acestea le ofera si promotii, de genul faimoaselor mii de minute ale Cosmote, de acum cativa ani. "Imi amintesc si acum de primele oferte cu 2.000 de minute, pentru care era bataie in campus", marturiseste Ionut Poenaru.

De succes in randul tinerilor s-a bucurat si proiectul Orange Film, cu proiectii de film in fiecare miercuri, cu doua bilete la pretul unuia singur. "E singura seara cand orice student isi permite sa iasa la film. Cu cele doua bilete la pretul unuia e simplu de inteles de ce doar cu mult noroc poti gasi un loc liber la film", sustine acelasi Ionut. Iar tinerii aduc o contributie importanta la afacerea cinematografelor. Corina Gonteanu, directorul de marketing al Cinema City, retea care detine la nivel national noua unitati, observa ca principala grupa de varsta care merge la film este cea cuprinsa intre 19 si 24 de ani. Cele mai cautate sunt filmele 3D, care reprezinta mai bine de un sfert din numarul de bilete vandute catre studenti in cursul lui 2010.

Iar promotiile nu sunt vanate doar la mancare sau telefonie mobila, ci si la imbracaminte. Angela, vanzatore in magazinul MiniPrix din Piata Romana, sustine ca mai bine de jumatate din totalul de clienti sunt studenti: "Cumpara mai ales produsele aflate la promotie si pe cele extrasezoniere".Pe langa studentii romani, mai exista peste 15.000 de studenti straini care lucreaza in Romania. Daca vin din Uniunea Europeana, Republica Moldova si Elvetia, strainii pot concura pe locurile de la buget in aceleasi conditii cu cei romani, insa cei mai numerosi sunt extracomunitarii (circa 65-70%), care platesc o taxa de studiu dubla sau tripla, in functie de domeniul de studiu. In general, prefera facultatile de medicina si farmacie, dar in ultima vreme sunt cautate si specializarile de IT sau alte tehnologii.

Cat priveste sursa banilor, cresterea puterii de consum de care vorbea Dragos Cabat este in mod evident direct proportionala cu disponibilitatea tinerilor de a se angaja inca de pe bancile facultatii. Baza insa, sustine sociologul Alfred Bulai, ramane pentru multi legata tot de banii de la parinti, care ar reprezenta pana la trei sferturi din banii studentimii. "E un model cultural al parintilor de a-si sustine copiii", afirma Bulai, model care se mentine, desi faptul ca parintii au acum bani mai putini de trimis ii stimuleaza pe tineri sa se angajeze intr-o proportie mai mare.

Astfel incat, intorcandu-ne la problema locului de munca, studentii se impart in doua - cei "naivi", care amana angajarea in numele ideii ca in facultate primeaza timpul de studiu, si cei ce ajung mai rapid la independenta materiala fata de familie, zice Daniela Tudor de la AIESEC. "Intrebarea mai corecta e care e procentajul de tineri pe care am putea sa-i incadram in categoria <naivi> si care e procentajul celor care vor sa ajunga la un alt nivel si sa iasa cu adevarat de sub umbrela parintilor."