Ce faceti cu banii?

"Cam jumatate din banii pe care ii cheltuim se duc pe chirie si intretinere", spune Irina, iesita cu prietenii pe terasa unui bar din centrul vechi al Capitalei. "Restul pe distractie", se aude din spatele ei, de la un student medicinist. E clar ca studentii consuma, iar calculele BUSINESS Magazin arata ca sumele cheltuite anual ajung in jurul a 2,5 miliarde de euro. Daca un loc intr-o camera de camin costa in medie 130 de lei, un loc intr-un apartament inchiriat ajunge, cu tot cu intretinere, la 100-125 de euro lunar, potrivit specialistilor de la Coldwell Banker Affiliates of Romania. "Caminele sunt si aproape de scoala si te ajuta mai ales daca stai cu prietenii tai din grupa. Daca vine unul de la Valcea, cum sunt eu, nu aveam altceva de ales decat caminul, pentru ca altceva nu-mi permiteam", marturiseste Ionut Poenaru, presedintele Uniunii Studentilor si student caminist. El observa ca multi colegi care au stat un an cu chirie, dintre care unii lucreaza, vor sa se intoarca in camin, dupa ce parintii au fost dati afara de la serviciu sau li s-au redus salariile. Cata vreme cu 130 de lei rezolvi si cazarea, dar si cheltuielile pentru curent, caldura, intretinere, "nu cred ca e vreunul care sa se planga de faptul ca stam patru-cinci in camera".

Circa 150.000 de studenti au depus cereri de cazare in cele 109.000 de locuri de camin, restul orientandu-se de voie, de nevoie, catre gasirea unei chirii pe cont propriu. Cel mai recent raport al Uniunii Nationale a Studentilor din Romania, cea mai mare asociatie la nivel national, releva un deficit al locurilor de cazare pentru studenti la nivelul centrelor universitare mari. In Bucuresti exista un deficit de circa 30.000 locuri, in Iasi de 20.000, iar in Timisoara de 10.000 de locuri. In schimb, o situatie foarte buna o au centrele universitare mai mici, precum Craiova, Bacau, Targu-Jiu, Petrosani, Resita, Ploiesti si Galati, unde capacitatea caminelor studentesti satisface pe deplin cererea de cazare.

Simona Neagu, broker imobiliar la Coldwell Bankers, observa ca studentii care refuza cazarea in camin sunt de regula cei pe care parintii i-au crescut intr-un stil mai protector si vor ca ei sa aiba mai multa liniste ca sa invete, sau cei obisnuiti de mici sa nu imparta aceeasi camera cu mai multe persoane. "Cand alegi sa stai in camin o faci fie pentru ca nu ai bani, fie pentru ca vrei sa economisesti bani si sa-i pastrezi pentru distractie", spune Simona Neagu.

Analistul economic Dragos Cabat afirma insa ca o buna parte din cheltuielile studentilor nu se inregistreaza in produsul intern brut oficial - multe din chiriile celor ce nu stau in camin, dar si sumele platite celor care nu muncesc cu forme legale. Dincolo de aceasta insa, studentii reprezinta o piata importanta de consum, iar aceasta se vede cu ochiul liber, pentru oricine trece printr-un campus, face o plimbare prin centrul istoric al Capitalei sau se uita la reclamele de la TV care tintesc tinerii, in special cu produse de IT, telecom, imbracaminte si bunuri de larg consum.

Cel mai vizibil magnet de bani e distractia: studentii umplu cluburile din campusuri, iar patronii discotecilor nu se plang de lipsa clientilor. Calin Teodorescu sau Juve, dupa cum il stiu clientii fideli, este sef de sala la Clubul Dumars din Regie. Exact ca Maxx, Princess sau Player, Dumars e plin de studenti mai ales miercurea, vinerea si sambata. Cele patru cluburi din cel mai mare campus studentesc din tara au impreuna 6.000 de locuri, iar preturile si consumul s-au diminuat considerabil din cauza crizei, insa numarul celor care frecventeaza cluburile nu a scazut. "60% dintre cei care vin sa se distreze in cluburile din Regie sunt studenti", spune Juve. In medie, un student lasa la bar 20 de lei pe seara, iar perioada de varf pentru cluburi este octombrie-decembrie.

Dupa ce saluta un alt grup de clienti carora le spune ca nu i-a vazut de mult, Juve reflecteaza ca tinerii de acum zece ani erau ceva mai educati: in timp ce generatia 1990 nu prea stie cum sa-si dramuiasca banii, "s-a prostit din cauza internetului, a tentatiilor, iar educatia de acasa nu mai are nicio valoare".Un posibil talc al comentariilor sefului de sala tine de receptivitatea deosebita la reclame, oferte, promotii de tot felul. "Practic, la studenti prinde tot ce e mult si ieftin", adauga Ionut, seful Uniunii Studentilor.

De pilda, ofertele de meniuri fast-food la zece lei prind tot mai bine in randul celor tineri. Pe baza observatiilor din mai multe restaurante, in diferite momente ale zilei, se poate spune ca aproximativ jumatate din clienti sunt tineri sub 25 de ani. Explicatia pentru care tinerii imbratiseaza fara sa stea pe ganduri acest stil de viata vine de la seful Institutului pentru Cercetari Alimentare, profesorul Gheorghe Mencinicopschi. Cercetatorul vorbeste despre viata "trepidanta si activa" a studentilor, dar si de faptul ca ei percep mancarea ca fiind doar gustoasa si ieftina, fara sa-i intereseze prea mult valoarea nutritiva. "Multi tineri dau milioane de lei anual pentru ca mananca in fiecare zi in astfel de locuri", sustine profesorul.

Totusi, un drum la orele serii prin caminele studentesti e, dupa cum spune Ionut, o experienta olfactiva specifica: "Foarte multi isi gatesc, iar pentru anii unu si doi, pachetul de la parinti e mancarea de baza pe toata saptamana". Studentul vorbeste si de cazul celor care traiesc cu o mie de lei doua-trei luni, fiindca parintii nu au de unde sa le dea bani, asa incat le trimit mai des pachete. "Sunt multe cazuri de felul asta in campusuri si nu e deloc usor. Cunosc studenti care n-au fost la un film de luni bune, iar putinele burse de o suta de lei abia le asigura cazarea."