Potrivit lui Radu Stoicoviciu de la PricewaterhouseCoopers, aceasta lipsa de maturizare a mediului economic, determinata de intarzierea cu care Romania a parcurs tranzitia fata de tarile vecine, explica si diferentele de anvergura dintre oamenii de afaceri din Romania si cei din Cehia sau Ungaria: “Diferentele de acumulari de capital dintre un afacerist din Romania si unul, sa spunem, din Cehia sunt explicabile prin diferentele de dezvoltare la nivel macroeconomic si nu neaparat prin niste atribute speciale ale afaceristilor cehi fata de cei romani”. Legata direct de aceasta lipsa a experientei de a activa intr-o economie de piata cu traditie este lipsa curajului de a investi in afara Romaniei, subliniaza George Mucibabici. Chiar daca exista exemple precum Rompetrol, Mobexpert, Flamingo, care au mizat pe o extindere regionala sau chiar in vestul Europei (achizitia de catre Rompetrol a companiei franceze Dyneff), in comparatie cu firmele poloneze sau maghiare care au facut achizitii in afara tarii, numarul si anvergura extinderilor par infime.

Iar aceasta face ca, in cele din urma, tot mai multi dintre cei care pot fi considerati miliardari in Romania sau cei care au sanse sa intre pe lista miliardarilor sa fie validati ca atare in urma vanzarii afacerilor pe care le detin sau eventual prin achizitia unor afaceri locale, si nu prin patrunderea pe alte piete. Asa s-a intamplat cu Dinu Patriciu, care a intrat anul acesta pe lista Forbes a celor mai bogati oameni din lume, cu o avere estimata la 2,5 miliarde de dolari, dupa ce a vandut 75% din Rompetrol catre KazMunaiGaz. Zoltan Teszari, proprietarul RCS&RDS - afacere evaluata la 1,65 de miliarde de euro, conform topului ZF al celor mai valoroase companii din Romania - ar fi confirmat si el ca miliardar de o eventuala vanzare a companie pe care a fondat-o. Si nici Gabriel Popoviciu nu este strain de o astfel de idee, potrivit informatiilor din piata, avand in vedere numarul mare de afaceri in care este implicat.

Daca actualii miliardari s-au bazat in principal pe petrol, comert, telecom si mai ales pe investitiile imobiliare, de unde ar putea proveni insa viitorii miliardari? Epoca marilor averi facute usor din real estate pare sa se indrepte acum spre sfarsit, considera analistii. “Piata imobiliara, perceputa ca un domeniu care aduce randamente ridicate in conditiile unui risc redus, va aduce in continuare profituri, insa randamentele se vor reduce. Investitorii sunt acum mult mai atenti la ceea ce cumpara”, sustine Bogdan Georgescu, managing partner al companiei imobiliare Colliers International. Ca atare, nu este exclusa posibilitatea ca antreprenorii romani sa gaseasca succesul pe piete mai putin explorate. “Cele mai mari sanse raman in domeniile dinamice ale momentului sau in domenii care vor castiga importanta in viitor, precum infrastructura, managementul deseurilor sau diverse proiecte de ecologizare”, considera George Mucibabici.

Diferenta fata de averile realizate pana acum va fi insa una de viteza a acumularii, pentru ca, in lipsa unor tranzactii de proportii prin care o afacere sa fie vanduta pentru o suma impresionanta, o economie care se indreapta spre maturizare nu mai permite imbogatiri rapide. “Rata de multiplicare a capitalurilor din viitor nu va putea egala rata de multiplicare din ultimii ani. Surprizele pot sa apara numai in cazul unor afaceri bazate pe inovatii deosebite (in domeniul IT) sau in cazul unor afaceri cu risc extrem de ridicat (exploatari de resurse minerale care sa conduca la identificarea unor zacaminte extrem de bogate)”, este de parere Radu Stoicoviciu de la PwC. Iar aceasta inseamna ca viitorii miliardari se vor recruta obligatoriu dintre cei ce astazi au deja o baza de pornire solida: “Nu cred ca in viitorul imediat sa apara un miliardar in persoana unui individ necunoscut azi”.

Au contribuit

Iuliana Roibu, Ioana Ursu, Ioana Mihai

Miliardarii si imobiliarele