BM: Când credeţi că o să începem să percepem greşeala ca pe rezultatul unei încercări?

Bogdan Pismicenco, Kaspersky Lab: Cred că acest lucru ar trebui să înceapă încă din şcoală sau chiar de la grădiniţă. Când eram mai mic, auzeam mereu: Asta e greşit!, Nu face aia!, Nu sări!, Nu face nebunii pentru că o s-o păţeşti! Cred că cei mai mulţi am fost îndoctrinaţi în acest fel. Pe de altă parte, lucrurile se schimbă, încep să se îndrepte într-o direcţie bună.

Pentru companii, inovaţia trebuie să fie tot mai importantă, pentru că este ceea ce le va face să meargă înainte şi nu doar să copieze un model care există deja în piaţă – fie al altor companii locale, fie al celor din vest. Citisem undeva că la nivel mondial Europa este văzută ca regiunea cea mai importantă din punctul de vedere al inovaţiilor, spre deosebire de Asia, care este văzută ca zona de producţie ieftină. Asta este practic şansa Europei de a merge mai departe şi de a rămâne un lider economic. Şi noi, ca ţară, ca oameni, ar trebui să urmăm acelaşi drum al inovării. Inovaţia, cercetarea, este un risc pe care ţi-l asumi şi poţi să dai greş în 99% din cazuri. Ar trebui ca şi managerii companiilor româneşti să dezvolte strategii pentru a dezvolta proiecte de inovare, pe lângă cele standard.

BM: Ceea ce presupune mentalitatea de a aloca resurse – de timp şi financiare – în mod special pentru aşa ceva.

Bogdan Pismicenco, Kaspersky Lab: La noi în companie se întâmplă deja lucrul acesta, având şi aici o echipă de cercetare.

BM: Sunt departamente, procese, programe, proiecte de inovaţie în mai multe companii din România, iar catalogul Cele mai inovatoare companii din România este o dovadă în acest sens.

Emiliana Dovan-Zaharia, Adservio, Telekom: Din păcate, eu nu sunt aşa de optimistă vizavi de faptul că odată cu trecerea generaţiilor se vor rezolva mai multe lucruri, inclusiv că se va dezvolta mai bine partea de inovare. Pentru că, după cum probabil ştiţi cu toţii din proprie experienţă sau din a altora, în şcoala românească nu s-a schimbat nimic în ultimii 100 de ani. Adică indiferent de vârsta noastră, cu toţii ştim ce se întâmplă într-o şcoală. Catalogul arată la fel, cu toţii ne plângem de birocraţie, de hârtie, dar toţi ţinem cu dinţii de ea, e o frică de nou ceva de nedescris, iar elevii nu sunt – cum n-am fost nici noi – încurajaţi să lucreze în echipă, să fie curajoşi, să-şi spună punctul de vedere. Toţi sunt reduşi la tăcere şi trec prin şcoală tot timpul cu frica notelor şi pentru diplome cu care cel mai probabil nu vor face nimic. Noi lucrăm cu aplicaţia Adservio şi cu şcoli private, şi cu instituţii de stat. Şi mi s-a întâmplat să găsesc dascăli, profesori, cu o vârstă mai înaintată, care au fost foarte curioşi în legătură cu această aplicaţie, dar mi s-a întâmplat şi să iau contact cu educatori din grădiniţe private care m-au întrebat de ce să folosească ei o aplicaţie. Şi vorbesc despre cineva născut după '90, deci mai tânăr decât mine. Schimbarea o să apară odată cu trecerea generaţiilor, dar nu neapărat. Trebuie ca oamenii care au idei inovatoare să fie foarte determinaţi.

BM: Care este o reţetă corectă pentru inovare?

Cătălin Chiş, APS: Eu nu cred că există o reţetă pe care să o copiem – din perspectiva mea, uitându-mă în spate şi văzând cum s-a schimbat societatea. Pentru mine inovaţia înseamnă o parte foarte mare de tehnologie, pe care trebuie să o aduc în businessul propriu şi o componentă importantă de creativitate. Ceea ce pot să fac în raport cu cei cu care lucrez este să îi încurajez să fie cât se poate de creativi pentru ca în pătrăţica în care lucrează să fie cât mai inventivi posibil, astfel încât să pot transforma partea lor de invenţie într-un proces economic care să poată să aibă valoare.

Cred că fiecare dintre companii sau dintre indivizi poate să ofere o perspectivă personală referitoare la cât de importantă este acum sau cât de importantă va fi inovaţia în viitor. Lucrurile se schimbă cu o rapiditate incredibilă. Doar dacă nu vrei, nu vezi cum se schimbă lucrurile din punct de vedere tehnologic, atât software, cât şi hardware, aspect care intră cumva în viaţa noastră şi ne face să ne schimbăm comportamentul. Mă întreb cum o să arate viaţa noastră sau a copiilor noştri peste 30-40 de ani, când vom descoperi că 50-60% din populaţia lumii nu este angajabilă, pentru că tehnologia a intrat în viaţa tuturor. Poate că o să avem un roboţel în casă care o să ne facă toate poftele – să cumpere blugi, de pildă. Sunt foarte multe lucruri care se vor schimba din punct de vedere social. Cum mă văd eu în 20-30 de ani? Poate o să fiu un pic mai creativ, astfel încât să îmi pot câştiga şi atunci existenţa. Discutam zilele trecute cu fiul meu Alexandru, care are 10 ani, despre ce meserie să îşi aleagă. Eram foarte agitat şi i-am răspuns simplu: O să ai o meserie unde să îţi foloseşti capul. Cred că preocuparea pentru cei care vor să le fie bine ar trebui să meargă către zona de creativitate – de inginerie, de marketing.

Vargha Moayed, EY România: Cele două ingrediente pentru succes sunt mereu aceleaşi: talentu şi banii. Există diferenţe între inovaţiile de nivel mic şi fenomenele distuptive. „Inovaţia mică” ţine mai mult de mentalitate şi se întâmplă zilnic. Şi nu este apanajul tehnologiei, inovaţia se întâmplă în orice domeniu. Companiile foarte mari, care domină pieţele în acest moment, se confruntă cu un mare pericol: nu sunt la fel de agile ca acelea care produc fenomene disruptive. Nu e vorba că oamenii din aceste companii nu sunt inteligenţi, nu e vorba că ei nu văd transformarea, dar nu au motivarea potrivită, nu sunt organizaţi aşa cum ar trebui. Prin urmare, există o serie de modele complexe pe care unele companii le-au înţeles. Haideţi însă să luăm Amazon ca exemplu: atât timp cât Jeff Bezos va fi acolo, atât timp cât va avea această putere magică de a spune investitorilor «Nu voi avea niciodată profit, dar asta nu contează, continuaţi să investiţi în compania mea», Amazon va continua să crească şi să schimbe industria. În ziua în care el nu va mai fi acolo, iar acei investitori vor cere rezultate, Amazon se va schimba, iar cei care au investit se vor întreba unde e legătura dintre vânzarea piersicilor la Whole Food şi oferirea serviciilor cloud.