Povestea reginelor vinului din România. Un sfert din producţia anuală iese din mâinile lor
În ultimul deceniu, în domeniul vinului tot mai multe doamne. Cu tradiţie de familie sau cu pasiuni mai recente în producţia vinului, antreprenoarele din viticultură au, fiecare, câte o poveste de spus. La fel şi vinurile lor.
Oana Belu
acţionar, Domeniile Ostrov
Anul înfiinţării: 2000
Cifră de afaceri 2013*: 27,6 mil. lei
Profit 2013*: 183.000 lei Angajaţi*: 237
* conform datelor de la Ministerul Finanţelor
Antreprenoarea Oana Belu controlează, împreună cu fratele său, Horia Culcescu, Domeniile Ostrov, brandul sub care se comercializează gamele de vinuri ale podgoriei omonime. Alături de viţă-de-vie, compania mai deţine aproape 500 de hectare de pomi fructiferi şi 200 de hectare de legume.
Oana Belu şi fratele său deţin pachetul majoritar de acţiuni al companiei Os-trovit, care operează Domeniile Ostrov. Cei doi fraţi au început afacerea cu vinuri în 2000, când au cumpărat un fost IAS în cadrul procesului de privatizare, iar în perioada 2006-2007 s-au derulat cele mai multe investiţii, totalul ajungând la 8 milioane de euro. În plus, Oana Belu şi Horia Culcescu au investit în urmă cu câţiva ani 4 milioane de euro într-un hotel cu opt camere şi un complex de vile de 16 camere, la Domeniile Ostrov, în ideea de a susţine activităţi de turism vitivinicol. Principalele game de vinuri sunt Domeniile Ostrov Reserve, Cetatea Durostorum, Canaraua Fetii, Pacuiul lui Soare, Domeniile Ostrov, Premiat, Labyrinthum şi Vinăria Ostrov.
Domeniile Ostrov se întind în sud-vestul judeţului Constanţa, de-a lungul malului drept al Dunării, pe o lungime de 30 de km. În prezent, suprafaţa agricolă este de aproximativ 2.000 de hectare, cu un areal viticol de 1.200 de hectare, 400 de hec-tare de livadă (cais, piersic, măr, prun, cireş, vişin şi nuc), 150 de hectare de teren arabil ce urmează a fi plantate şi 200 ha de sere. Domeniile Ostrov include două centre: Ostrov, sub umbrela căruia funcţionează cinci ferme (cu o suprafaţă de circa 600 ha), şi Lipniţa, nume sub care sunt reunite nouă ferme.
Ileana Kripp-Costinescu
proprietar
Agricola Ştirbey
Cifră de afaceri 2013: 600.000 euro
Profit 2013: 30.000 euro
Povestea vinurilor Ştirbey se leagă strâns de cea a celebrei familii. În 1999, baroana Ileana Kripp-Costinescu a descoperit locurile şi împreună cu soţul său Jakob au fondat afacerea Agricola Ştirbey.
„De peste 300 de ani, familia princiară Ştirbey stăpânea un domeniu viticol în podgoria Drăgăşani. Când l-am descoperit, în 1999, mi-am dat seama imediat de ce strămoşii mei au ales acest loc: m-am îndrăgostit la prima vedere de peisajul fermecător, de oamenii care trăiesc şi lucrează acolo de generaţii, cu tradiţiile lor, şi de echilibrul dintre natură şi om“, spune Ileana Kripp-Costinescu, care a preluat în 2001 pro-prietatea deţinută anterior de înaintaşii săi.
Împreună cu soţul său, Jakob Kripp, a replantat viile şi a renovat crama, o construcţie de la 1920, dotată cu cisterne de inox, o presă pneumatică, filtre şi pompe moderne, precum şi o linie de îmbuteliere semiautomatizată. Crama de vinificaţie a domeniului Ştirbey din Drăgăşani a fost concepută de prinţul Barbu Alexandru Ştir-bey, la începutul secolului trecut, iar podgoria se întinde pe o suprafaţă de 24 de hectare. Domeniul este format din cinci vii: Ştirbey (4 hectare plantate cu Sauvignon Blanc şi Merlot), Bibescu (4 hectare cu Cabernet Sauvignon, Novac, Rose şi Negru de Drăgăşani), Bengescu (5 hectare cu Crâmpoşie Selecţionată), Moraru (1 ha cu Sauvignon Blanc), Tiberie (2 hectare cu Tămâioască Românească sec), Pencovici (4 ha cu Fetească Regală şi Tămâioasă Românească dulce) şi Foişor (4 ha plan-tate cu Negru de Drăgăşani, Crâmpoşie Selecţionată şi Novac).
Dealurile podgoriilor din Drăgăşani au solurile asemănătoare regiunii italiene Toscana, motiv pentru care zona este renu-mită pentru producţia de vinuri de secole întregi. Prinţul Barbu Ştirbey (1873 – 1946), nepotul domnitorului Barbu Ştirbey, era una din cele mai importante personalităţi ale României în prima jumătate a secolului XX. Influenţa sa se resimţea deopotrivă pe scena politică, fiind consilierul principal al regilor Carol I şi Ferdinand, dar şi în economie, fiind administrator al Domeniilor Coroanei şi preşedinte al mai multor întreprinderi industriale şi bancare. Prinţul Barbu Alexandru Ştirbey şi-a transformat moşiile lui din Buftea (Ilfov), Ştirbeiu (numită acum Iancu Jianu, din judeţul Olt), Galicea Mare (jud. Dolj) şi Oneşti (Iaşi) într-un conglomerat agricol, prin investiţii care au ţintit prelucrarea produselor agricole.
De pildă, la Buftea a pus bazele primei fabrici de conserve din ţară. Prinţesa Maria Ştirbey, fiica cea mai mare a prinţului Barbu Al. Ştirbey, moştenea în 1946 domeniile viti-cole din Drăgăşani, iar după naţionalizare, în 1949, domeniul Ştirbey de pe dealul Olt a fost preluat de IAS Drăgăşani.
Ileana Kripp-Costinescu şi Jakob Kripp, care locuiesc în Tirolul de Nord (partea austriacă) şi vin în fiecare lună în jur de zece zile la Drăgăşani, au angajat un oenolog de origine germană, Oliver Bauer, care a auzit prima oară povestea vinurilor de Drăgăşani în 2003, la o berărie din Bavaria. Apoi a venit în vizită, a acceptat slujba şi a participat la dezvoltarea afacerii Agricola Ştirbey.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro