Povestea reginelor vinului din România. Un sfert din producţia anuală iese din mâinile lor

Autor: Ioana Mihai-Andrei Postat la 05 aprilie 2015 4016 afişări

În ultimul deceniu, în domeniul vinului tot mai multe doamne. Cu tradiţie de familie sau cu pasiuni mai recente în producţia vinului, antreprenoarele din viticultură au, fiecare, câte o poveste de spus. La fel şi vinurile lor.

Povestea reginelor vinului din România. Un sfert din producţia anuală iese din mâinile lor

Mihaela Tyrel de Poix

proprietara
Serve

Anul înfiinţării: 1994
Cifră de afaceri 2014: 3,5 mil. euro

Angajaţi: 45


„Vă anunţ cu bucurie că între timp am avut confirmarea de la agentul nostru din Belgia că suntem listaţi deja în două restaurante de o stea Michelin, cu vinul Milenium Roşu 2011 la restaurantul Marcus din Deerlijk şi cu Fetească Neagră Terra Romana 2012 la restaurantul Berto din Waregem“, spunea Mihaela Tyrel de Poix, proprietara SERVE, săptămâna trecută, la doar patru ore de la discuţia cu Business Magazin.

„Ambiţia mea este să fim listaţi în restaurante cu stele Michelin şi cred că acest lucru este foarte important pentru imaginea noastră“, argumenta antreprenoarea. 40% din cifra de afaceri a companiei se datorează exporturilor, iar antreprenoarea are ca ţintă să listeze vinurile în mai multe restau-rante clasificate cu stele Michelin, existând discuţii avansate şi pentru piaţa franceză. Din punctul de vedere al rentabili-tăţii, exporturile nu sunt de preferat, dar Mihaela Tyrel de Poix consideră că vânzările pe piaţa locală şi externă se com-pletează, în acelaşi mod în care vinurile unei companii trebuie să se regăsească şi în retail şi în horeca, chiar dacă fiecare canal are, adeseori, game dedicate. Terra Romana este o gamă destinată canalului horeca şi exportului, nu se re-găseşte pe rafturile magazinelor de pe piaţa românească, în vreme ce Vinul Cavalerului, „cel mai vechi brand privat de după revoluţie, din 1994, se adresează în principal retailului“.

Cu toate acestea, în ciuda unei istorii de peste 20 de ani, cheltuielile cu promovarea joacă un rol important: „Investim mai mult în piaţa locală decât în export, dar nu se poate una fără alta“, spune proprietara SERVE. Din vânzările locale 20% sunt adjudecate de retail, iar diferenţa se vinde în spaţiile horeca. Compania a realizat anul trecut o cifră de afaceri de 3,5 milioane de euro, în uşoară creştere faţă de 2013, iar Mihaela Tyrel de Poix spune că în acest domeniu nu există variaţii spectaculoase ale încasărilor, pentru că vânzările sunt dimensionate în funcţie de producţie. Compania are 45 de angajaţi şi 110 hectare de viţă-de-vie, din care 56 de hectare se află în zona Dobrogei şi 54 sunt plasate în Ceptura, în Dealu Mare. Canada este principala ţară în care sunt exportate vinurile produse de SERVE, alte pieţe fiind SUA, Japonia, Belgia şi Germania. În afară de zonele viticole deţinute în România, proprietarii SERVE mai deţin aproximativ 45 de hectare în Corsica (Franţa), unde circa 95% din producţia obţinută se comercializează local.

De formaţie inginer, Mihaela Tyrel de Poix povesteşte că a ajuns în domeniul vinului „absolut întâmplător“. A început să lucreze, în urmă cu 22 de ani, cu contele francez de origine corsicană Guy Tyrel de Poix, „o persoană extrem de pasionată, care m-a făcut să mă las cucerită de acest domeniu“. Stomatolog de meserie şi provenind dintr-o familie cu istorie veche în producerea vinurilor, Guy de Poix a ajuns în România şi a descoperit potenţialul Dealului Mare (Pra-hova), una dintre principalele regiuni viticole ale ţării. „SERVE este prima firmă privată de vinuri din România, după revo-luţie“, spune antreprenoarea, care a fondat firma în 1993 împreună cu Guy Tyrel de Poix. Au ales regiunea Dealu Mare pentru că acolo au găsit o exploataţie mică pentru acea perioadă, sub 1.000 de hectare, la Ceptura. „Am retehnologizat crama existentă, am creat gama Vinul Cavalerului, care a ieşit pentru prima oară pe piaţă în 1994, din vinuri cumpărate în sistem de negociere. În 1995 am avut prima recoltă“, spune Mihaela Tyrel de Poix.

Dificultăţile n-au fost deloc puţine şi în rândul lor, enumeră antreprenoarea, la început au fost piedicile legislative, în momentul în care încercau să co-maseze terenurile. Au urmat apoi dificultăţi de funcţionare, de logistică, de infrastructură, cele legate de formarea şi menţinerea personalului. Acum însă „lucrurile merg către bine în domeniul nostru“, despre care spune că este captivant. „Îmi place diversitatea, că este un domeniu legat mult de natură, că activitatea îmbină foarte multe meserii. În fiecare anotimp, moment al anului, priorităţile se schimbă.“ Ea spune că nu se poate considera niciodată că cineva a învăţat pe deplin meseria în domeniu. „Sunt necesari minimum zece ani pentru ca oricine să poată spune că ştie despre ce vorbeşte în acest domeniu, că ştie ce fel de vin doreşte să producă; experienţa se cristalizează în timp“, consideră Mi-haela Tyrel de Poix. Ea spune că în acest domeniu orice decizie luată în prezent va produce roade pe termen lung, de 10 sau 20 
de ani.

I se pare surprinzător că industria vinului este percepută ca un domeniu al bărbaţilor, „cred că pe ansamblu raportul este de unu la unu“. Din punctul său de vedere sunt argumente suficiente pentru ca lumea vinului să fie în egală măsură a băr-baţilor şi a femeilor, de vreme ce peste 70% dintre cumpărătorii de vin din Europa sunt femei, „cel mai adesea ele aleg şi la restaurant şi, în plus, sunt mai bune degustătoare decât bărbaţii pentru că au gustul şi mirosul mai fine“. Iar numărul mare al doamnelor din domeniul vinului nu face decât să confirme, arată Mihaela Tyrel de Poix, că „este un domeniu la fel de potrivit pentru femei şi pentru bărbaţi. Şi nici nu suntem în competiţie“.

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

/cover-story/povestea-reginelor-vinului-din-romania-un-sfert-din-productia-anuala-iese-din-mainile-lor-14105138
14105138
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.