ŞI TOTUŞI, UN VEHICUL CU MOTOR?

„Am ales să mă deplasez astfel pentru că este mult mai rapid, fac o treime din timpul pe care l-aş petrece cu maşina, cel mai mare câştig fiind timpul economisit cu parcarea“, îmi spune râzând Alessandro Amato, italianul care deţine în România magazinele Cellini, Gucci România şi Paul & Shark, despre care mi-am amintit că a venit la un interviu despre piaţa luxului pentru Business Magazin pe scuter, purtând o cască ce avea aripi, în stilul lui Obelix.

Amato conduce scutere de la vârsta de 12 ani şi a schimbat circa 12 modele, ultimul fiind un Scarabeo 250 mare, cu parbriz, care nu se mai fabrică şi care nou ar costa circa 4.000 de euro. Amato conduce scuterul în oraş pe tot parcursul anului, chiar şi iarna, evitând doar zilele cu gheaţă pe străzi, argumentele sale principale fiind economia de timp şi bani: „Consumi de patru ori mai puţin decât cu maşina“. În plus, scuterul îi permite să poarte şi cravată şi să conducă comod îmbrăcat la costum, spre deosebire de motor, unde, pe lângă nevoia de echipament adecvat, trebuie să fii mai îndemânatic.

Amato vine din Italia, o ţară în care, potrivit spuselor sale, nu există bărbat care să nu fi condus vreodată un scuter. „La noi este mai greu, mai întâi îţi cumperi o maşină, apoi o a doua maşină, apoi, în ultimul rând, un scuter. Dacă eşti pe scuter, eşti văzut ca un om care nu are bani“, spune Amato. El face parte din cei aproximativ 105.000 de posesori de motociclete şi scutere înmatriculate, mult mai mic decât în Germania, Italia sau Spania.

Segmentul este afectat în România, dar şi pe plan global, de criză, infrastructură şi percepţie. Lucrurile încep însă să se schimbe: deşi vânzările în piaţa de scutere şi motociclete au avut în ultimii ani un trend negativ la nivel global, marca Vespa a avut un nivel de vânzări similar cu cel din anii 2007-2008, potrivit lui Claudiu Crăciun, director comercial al Motoplus Paneuro.

În România, compania a înregistrat o cifră de afaceri de anul trecut de 3,14 milioane de lei, faţă de 2,05 milioane de lei în 2012. Anul acesta, aşteaptă o creştere de 10% pe seama modelelor noi apărute. „Clienţii bărbaţi au între 25 şi 50 de ani, un grad de cultură ridicat, sunt moderni, cosmopoliţi, călătoresc mult şi doresc să apară întotdeauna cu ceva special. Femeile sunt din  categoria care ţin foarte mult la vestimentaţie şi accesorii şi consideră Vespa nu doar un vehicul, ci şi un obiect vestimentar care trebuie să fie asortat“, observă Crăciun.

El încadrează în profilul utilizatorilor brandului pe care îl reprezintă bărbaţii sofisticaţi precum bancherii, avocaţii sau medicii, dar şi bărbaţii pasionaţi de stil precum actorii, fotografii sau artiştii. Clienţii preferă mai ales scuterele de 50 cc, care se pot conduce în continuare cu permis categora B, cu preţuri de circa 2.300 de euro. Crăciun a observat în rândul clienţilor persoane care folosesc scuterele pentru a se deplasa zilnic la muncă în toate sezoanele, folosind, în perioadele friguroase, accesorii care să îi ajute să scape de frig: parbriz înalt, păturică de picioare, protecţii de neopren pe manşoanele de frână şi acceleraţie.

Totuşi, un segment important de clienţi alege scuterul ca mijloc de a se deplasa ocazional, ieşind la plimbare seara sau în weekend, feriţi de agitaţia zilnică din oraşe.

„În România nu s-a format încă o cultură a scuterelor, fiind cumpărate mai ales ca al doilea vehicul, pentru uzul urban“, observă şi Ionuţ Batu, manager la BMW Motorrad pentru România şi Ungaria. În ce priveşte motociclismul, el crede că este în continuare privit ca un hobby şi nu din cauza costurilor de achiziţie şi exploatare, cât mai ales pentru riscurile pe care le presupune conducerea unei motociclete în România.

„Suntem pe un loc fruntaş în Europa în topul celor mai nesigure şosele pentru motociclişti. Însă în ultimii patru ani am putut observa o creştere a nivelului de educaţie al şoferilor, care s-a reflectat şi în numărul vânzărilor“, observă Batu. Anul trecut, compania a vândut 107 motociclete şi scutere BMW, în creştere cu 40% faţă de 2012, iar ţinta propusă pentru anul acesta este de 120 de unităţi. „Ca şi profil, posesorul BMW Motorrad se bucură de confort financiar, are familie şi dă dovadă de responsabilitate şi educaţie în trafic“, observă el. Segmentul a fost grav afectat de criză, potrivit lui Batu, iar anul 2014 pare să fie primul care să aducă creşteri, fapt ce reiese atât din vânzările de pe piaţa locală, cât şi din cifrele realizate la nivel Uniunii Europene.

În primele şase luni ale anului, au fost vândute 675.630 autovehicule motorizate, potrivit Asociaţiei Europene a Industriei Moto (ACEM), valoare care indică o creştere de 3,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Vânzările au crescut în Spania (16,9%), Anglia (11,2%), Germania (3,7%), Franţa (1,7%) şi Italia (1,1%).

De ce s-a ivit un astfel de trend în pieţe precum Spania, unde rata şomajului a ajuns la circa 25% în perioada creşterii vânzărilor acestor vehicule? În Barcelona, preţul combustibilului pentru un scuter, pentru două săptămâni, este de doar 10 euro, în timp ce un card de călătorie cu mijloacele de transport în comun costă 54 de euro/lună, făcând scuterul cu 50% mai eficient, potrivit presei engleze. În Marea Britanie, cea mai ieftină maşină este Dacia Sandero, cu un preţ de retail de 5.995 euro, făcând investiţia într-un scuter sau o motocicletă mult mai eficientă.

Mai mulţi manufacturieri lucrează la popularizarea scuterului electric, un nou trend fiind pe cale să apară. Anul trecut, 12 milioane de scutere electrice au fost vândute în lume: 9,4 milioane în China şi 31.338 în afara regiunii Asia-Pacific, potrivit Navigant Research. În China, scuterele electrice echipate cu acumulatoare cu plăci de plumb şi acid sulfuric au un preţ asemănător scuterelor pe benzină. În restul lumii, majoritatea scuterelor electrice au baterii din litiu şi sunt mai scumpe decât cele alimentate cu benzină.

Scuterele electrice moderne costă circa 5.000 de euro, dar pot ajunge şi la peste 8.000 de euro în cazul celor cu motoare mai puternice. Vânzările vor creşte până la 50.000 de unităţi în UE până în 2020, iar până în 2030 ar trebui să ajungă la 30.000, potrivit ACEM. Predicţia vine ca urmare a legislaţiei care ar putea restricţiona şi mai mult vehiculele ce produc emisiile de carbon şi posibilitatea interzicerii acestora în cadrul centrelor marilor oraşe.

Noua piaţă este condusă, potrivit Navigant Research, de chinezii de la Jiangsu Xinri E-Vehicle Co., firma australiană VMoto, japonezii Terra Motors, firma taiwaneză SYM Motors şi germanii de la Govecs. Producătorii cunoscuţi precum Honda, Yamaha, Suzuki sau Piaggio au prezentat scutere electrice în cadrul expoziţiilor internaţionale, dar nicio firmă nu a fixat o dată de distribuţie, potrivit cleanrider.com.

Pe piaţa vehiculelor cu două roţi merge şi Segway, un scuter mai special - ideal ca mijloc de transport urban, care  începe să se vadă şi pe străzile sau mallurile bucureştene. Mijlocul de transport pe două roţi ajunge la o viteză maximă de 20 km/oră, nu are nevoie de combustibil şi consumă circa doi lei la 100 km, iar tehnologia avansată, care nu include acceleraţia şi frâna, îi permite să se echilibreze automat, în funcţie de poziţia corpului.

Lansat în 2001 în SUA, vehiculul a ajuns mai întâi în România în 2006 prin intermediul Autoitalia în cadrul Salonului de Motociclete, Accesorii şi Echipamente din Bucureşti. Compania a renunţat între timp la importarea acestei mărci, iar în prezent niciun retailer nu a preluat acest brand. „Publicul român pare destul de interesat de aceste scutere în special datorită costului unui transport extrem de redus, scuterele fiind electrice, cu un consum de energie mic şi o autonomie suficientă pentru transportul zilnic al unei persoane cu nevoi de transport mici şi medii.

Aşadar, şansele ca acest mijloc de transport să devină un mijloc de transport cotidian sunt semnificative“, observă Robert Gheorghevici, cofondator al firmei Bucharest Segway Tours. Afacerea, pornită în luna mai a acestui an, constă în organizarea de tururi turistice pe cele cinci Segway-uri ale firmei şi prezentarea Bucureştiului turiştilor străini, practică întâlnită şi în alte oraşe europene.

„Puterea de cumpărare este mică, iar interesul scade atunci când vine vorba de preţul de achiziţie al unui astfel de scuter“, spune antreprenorul, care a investit circa 50.000 de euro în cumpărarea celor cinci Segway-uri. Preţul pentru un Segway Human Transporter este de 8.493 euro şi ajunge chiar şi la 9.575 euro în cazul modelului destinat pasionaţilor de golf, Segway Golf Transporter. Preţul piperat este şi motivul pentru care afacerea nu a avut efectul scontat şi este, la nivel global, adresată în proporţie de 95% altor businessuri.

În România, unul dintre principalii cumpărători este Poliţia Locală a Municipiului Bucureşti: Primăria Capitalei a cumpărat în iarna anului trecut zece Segway-uri, fiecare cu un preţ de circa 8.500 de euro. Vehiculele pe două roţi sunt folosite de poliţiştii locali din Centrul Vechi, care patrulează astfel în zonă, având în vedere faptul că acolo nu este permis accesul maşinilor.

Şi pe patru roţi poţi fi cool, consideră şoferii de maşini electrice. Prima staţie de alimentare a automobilelor electrice din România a fost lansată anul acesta la sediul transportatorului de energie electrică Transelectrica, în zona Pieţei Unirii din Capitală, din iniţiativa Asociaţiei Comitetul Naţional Român CIGRE în parteneriat cu constructorul de maşini Mitsubishi Motors România, iar costurile staţiei s-au ridicat la 36.000 de euro. „Factorul mediu nu reprezintă un argument decisiv pentru consumatorul român, precum în cazul germanilor, olandezilor sau danezilor“, spune Andreea Tansilav, care pune sub semnul întrebării motivaţiile românilor de a investi în maşini electrice.

Românii nu primesc nici înlesnirile importante pe care un neamţ, olandez sau danez le-ar primi la achiziţionarea unei astfel de maşini. Statele europene acordă bonusuri la cumpărarea maşinii electrice care variază între 2.700 euro în România şi 9.000 de euro în Monaco. „Pe piaţa locală, dezvoltarea infrastructurii şi un stimulent fiscal consistent din partea statului pentru achiziţia modelelor electrice constituie argumente importante în decizia de cumpărare. Suntem optimişti şi avem încredere că trendul din Europa va fi replicat şi în România“, spun reprezentanţii Renault, companie ce comercializează trei branduri de maşini electrice pe piaţa locală.

La nivel global, Alianţa Renault-Nissan îşi propune să atingă un prag de vânzări de 1,5 milioane de vehicule electrice până în anul 2020. Reprezentanţii Renault consideră că diagnosticul corect pentru cifrele de vânzări pe acest segment, pentru piaţa din Romania, este prematur până în 2025. Anul trecut, compania a pus în circulaţie 38.000 maşini electrice la nivel mondial, Franţa reprezentând una dintre pieţele cele mai importante, cu peste 17.000 de unităţi vândute. Franţa este şi ţara în care statul îşi manifestă cel mai activ interesul pentru stimularea pieţei de maşini electrice.

„Vehiculele electrice sunt foarte bine adaptate utilizării în regim de flotă (aceleaşi trasee zilnice, număr similar de kilometri parcurşi într-o perioadă determinată), din acest motiv fiind ideale pentru deplasarea spre locul de muncă“, concluzionează ei.

Toate vehiculele cool sunt ideale pentru deplasarea pe distanţe scurte, iar lupta între ele şi condusul maşinii pare abia la început.