CE URMEAZĂ

DUPĂ BICICLETE?

Pasionaţii de două roţi care, din varii motive, nu merg cu bicicleta (fie că nu o pot controla, fie li se pare greu de depozitat sau nu li se pare destul de cool) au ales varianta skateboardului sau a trotinetei.

Cristian are 25 de ani şi lucrează ca ofiţer bancar. Parcurge zilnic 12 km de la serviciu şi înapoi, pe care îi făcea cu bicicleta în circa 20 de minute, înainte ca aceasta să i se fure. Şi-a cumpărat skateboardul cu 250 de lei, de la un magazin de specialitate. „Faci sport în fiecare zi, eviţi aglomeraţia din mijloacele de transport, cu skate-ul este puţin mai grea deplasarea din cauza infrastructurii şi a maşinilor parcate pe trotuar.

Skate-ul este însă mai uşor de depozitat şi transportat. Îl poţi lua cu tine în mijloacele de transport în comun, în spaţiile publice, chiar şi în birou“, descrie argumentele pentru care foloseşte zilnic acest mijloc de deplasare. Trendul trotinetelor este mai nou şi a început să fie mai vizibil în oraşele de la noi în ultimii doi ani. Pentru Biciclop, introducerea trotinetelor în oferta produselor din magazin nu a venit însă ghidată de piaţă, ci prin faptul că au fost contactaţi de cel mai mare producător de trotinete din lume, firma americană Razor, cu o cifră de afaceri de 100 de milioane de dolari la nivel de grup.

Firma căuta să se extindă în piaţa din România, iar Biciclop a devenit, în urmă cu doi ani, importatorul oficial al acesteia. Biciclop are în prezent 50 de parteneri, din care jumătate sunt activi. Cea mai mare parte a cifrei de afaceri vine din evoluţia magazinului. Cele mai ieftine biciclete sunt cele pentru copii şi costă 130 de lei, cele mai scumpe circa 300 de lei, iar preţul trotinetelor electrice depăşeşte 1.000 de lei. „Părinţii cumpără pentru copii, adolescenţii cumpără modelele de skatepark, iar adulţii vor să parcurgă distanţe mai lungi, până la serviciu.“ Domnii preferă modelele electrice, iar femeile, pe cele clasice. „Urmărim iarăşi trendul din Vest, în Viena am văzut foarte multă lume pe trotinetă şi începe să se vadă şi la noi“, spune Sorin Kertesz.

„Piaţa trotinetelor este şi mai incipientă decât a bicicletelor, dar creşte de patru ori mai repede. Avantajul este dat de faptul că trotinetele pot fi vândute cu uşurinţă în online, circa 50% din vânzări realizându-se astfel“, conchide el. Trendul ascendent pentru plăcile de oraş a fost observat şi de reprezentanţii magazinelor specializate pe acest segment. „Ne place să spunem ca U-MAN a început să dea talpă (o expresie uzuală în skateboarding) încă din 2003, în contextul în care mobilitatea în România nu însemna tot ceea ce înseamnă azi.

Totul a fost gradual la noi, de la încălţămintea sport vândută în cel mai mic magazin pe care îl puteţi imagina, unui grup de prieteni foarte activi care nu găseau în România «echipamentul de stradă» de care aveau nevoie“, spun reprezentanţii U-MAN, unul dintre brandurile care comercializează plăci de skateboard, snowboard, echipament sportiv şi placa pe care o întâlnim din ce în ce mai des în oraşe, longboardul.  Din 2003 şi pâna azi, U-MAN a evoluat de la un mic magazin din Timişoara, la nouă magazine răspândite în ţară (Timişoara Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Braşov).

„Deşi skateboardingul se păstrează în continuare ca un sport de parc, longboardingul este cel care a câştigat teren în rândul celor care aleg placa de lemn pentru deplasările în oraş. Longboardul (spre deosebire de skateboard) este o placă mai mare, mai sigură, mai rapidă, destinată vitezei în oraş, slalomului şi cruisingului“, spun reprezentanţii U-MAN.

Odată cu acest comportament, a evoluat şi profilul clientului magazinelor: dacă acum un deceniu era un tânăr urban, student sau angajat cu venituri medii, acum ei se adresează tuturor vârstelor, atât copiilor, cât şi adulţilor cu vârste cuprinse între 25 şi 45 de ani care influenţează mediile din care provin, precum muzicienii sau artiştii urbani. „Celor care vor să treacă de la bicicletă, mijloace de transport în comun sau chiar maşină la o placă le recomandăm întotdeauna un longboard.

Este mai versatil, mult mai uşor de manevrat şi mai fiabil. Skateboardingul este totuşi rezervat profesioniştilor, celor care pot stăpâni o placă mai mică ce fuge de sub picioare“, spun reprezentanţii U-MAN. Preţurile încep de la 600 de lei şi ajung până la 1.500 de lei, pentru modelele pro sau cu design special. „Pentru că tendinţa la nivel global este de alegere a mijloacelor de transport alternative, ne asteptăm ca şi urbanii din România să înceapă să fie interesaţi, să caute şi să folosească din ce în ce mai mult plăcile – fie ele de skateboarding sau de longboarding. Iar dacă snowboardingul sau surfingul rămân sporturi care pot fi practicate doar sezonier în medii propice, skateboardingul are potenţialul maxim de a deveni un mijloc de deplasare rapid, eco şi foarte în trend.“