Noua mobilitate urbană. Trotineta, scuterul, skateboardul şi segway-ul au devenit cool

Autor: Ioana Matei Postat la 31 august 2014 2082 afişări

Moda transportului pe două roţi, care a cuprins România urbană în ultimii ani, a crescut mare şi s-a diversificat. Bicicleta a devenit un mijloc de transport vizibil şi nelipsit de pe străzi. Au devenit cool trotineta, scuterul, skateboardul, segway-ul sau maşina electrică. Cât de dispuşi sunt românii să renunţe la condusul maşinii şi să încurajeze mijloacele de transport alternative?

Noua mobilitate urbană. Trotineta, scuterul, skateboardul şi segway-ul au devenit cool

PISTA LUNGĂ A BICICLETELOR

Andrei Botescu, tânărul de 36 de ani care a relansat brandul Pegas în 2006, a vândut 1.000 de biciclete anul trecut şi are planuri mari pentru 2014: dublarea vânzărilor şi exportul brandului renăscut. Cifra de afaceri a Atelierelor Pegas a crescut cu aproximativ 35% în 2013, potrivit estimărilor lui Botescu, de la 100.000 de euro în 2012. „Nu e o cifră care să se potrivească cu ritmul nostru asumat de creştere, dar reflectă mai mult reticenţa finanţatorilor de a ne facilita creşterea mai rapidă a producţiei şi extinderea reţelei de distribuţie“, spune proprietarul afacerii.

În 2013, numărul de biciclete vândute a ajuns la aproape 1.000, faţă de cele 600 din 2012. De anul trecut, Atelierele Pegas asigură şi servicii de recondiţionare a modelelor Pegas vechi pentru cei care nu au bani să îşi ia o bicicletă nouă sau pentru colecţionari. Anul acesta, şi-au propus să ajungă la 2.000 de biciclete vândute şi la un venit adiţional de 30% din recondiţionări şi accesorii. La anul însă, speră ca planurile de a vinde zeci de mii de biciclete să se concretizeze. „Am primit o comandă fermă de ordinul zecilor de mii de biciclete pentru care am şi realizat un design dedicat, dar ne-am blocat la partea de finanţare, pentru că ne lovim din ce în ce mai des de politica multinaţionalelor de a plăti la 60-120 de zile după ce au recepţionat marfa, iar noi avem nevoie de avansuri consistente cu cel puţin 4-6 luni înainte pentru a da drumul la producţia unor volume consistente.“

Cererea creşte concomitent cu social media: numărul fanilor de pe pagina Pegas a crescut de la 30.000 în 2012 la 125.000 până la final de 2013.

La Biciclop, preţurile pentru o bicicletă variază în funcţie de echipare şi sunt mai mici în cazul  citybike-urilor, în timp ce în cazul bicicletelor de munte, cu care se pot face lucruri extreme, ajung la echipări avansate, de mii de euro. Noul trend în Vest este cel al bicicletelor electrice, care nu sunt alese foarte des de către români din cauza preţurilor cuprinse între 1.500 şi 2.000 de euro. Biciclop, de pildă, a vândut cinci astfel de biciclete anul trecut. În cadrul Biciclop, cea mai ieftină bicicletă de adulţi costă circa 150 de euro, iar cele mai scumpe aproximativ 2.000 de euro. Anul trecut au vândut cam 1.000 de biciclete şi trotinete tot anul. În ce priveşte lunga discuţie despre infrastructura pentru biciclete, Sorin Kertesz spune că noua pistă de pe Calea Victoriei a fost făcută în urma unui proces consultativ bun între autorităţi şi reprezentanţii pieţei şi îl consideră un exemplu de urmat şi pentru alte piste de biciclete. Cu toate plusurile şi minusurile, Kertesz estimează că piaţa de biciclete creşte anual cu circa 10%.

Un promotor al curentului bicicliştilor este şi George Culda, cunoscut şi drept „Geobateşaua“, fondatorul asociaţiei „Bate şaua să priceapă iapa“ destinată promovării cultului mersului pe şa. Fost director de creaţie în cadrul Saatchi & Saatchi, director de programe al unui cunoscut post de radio, proprietarul unui studio de producţie video şi audio publicitară, a fondat, în 2008, magazinul Veloteca. „Atunci când mergi cu bicicleta, descoperi oamenii, descoperi natura, descoperi arhitectura, monumentele şi îţi vine să stai la poveşti, te serveşte fiecare cu o apă sau cu o cafea, motiv pentru care în lumea noastră se stă şi se bea o cafea liniştit, se mănâncă prânzul liniştit, nu te mai duci la fast food.“

A redirecţionat astfel cunoştinţele sale de publicitate către „un produs de masă care trebuie să fie poziţionat ca fiind inteligent, economic, sănătos, sportiv“. A început cu importul de biciclete pliabile, în perioada în care acestea nu erau foarte populare în România, mizând pe spaţiul mic pe care îl au românii pentru depozitarea bicicletei, pe infrastructura slabă şi pe parcările nesigure. Cea mai ieftină bicicletă pliabilă costă în cadrul Veloteca 1.200 de lei, iar preţurile ajung chiar până la 8.000 de lei. „Cei care cumpără Mercedesul bicicletelor sunt, în general, cei care au şi Mercedes.

Fiul unui cunoscut om de afaceri a cumpărat o bicicletă pliabilă cu 8.000 de lei, semn că şi cei din lumea respectivă sunt dornici să îşi ia biciclete“. Cel mai des vândute sunt bicicletele cu preţuri între 1.500 şi 2.500 de lei, care reprezintă 60% din vânzări şi care sunt considerate de specialiştii pieţei în segmentul inferior; un preţ mediu pentru o bicicletă pliabilă este între 2.500 şi 4.500 de lei. „Avem şi produse la un preţ decent, cu o calitate decentă, pentru că doar 10% cumpără high end, biciclete de la 5.000 - 6.000 de lei în sus. Sunt oameni cu un nivel de viaţă foarte ridicat, care vor o calitate specială, ori oameni care au început să participe foarte mult la competiţii.“

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

/cover-story/noua-mobilitate-urbana-trotineta-scuterul-skateboardul-si-segway-ul-au-devenit-cool-13168417
13168417
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.