VLADIMIR STERESCU, CGS: Cred că marketingul nu poate muri decât într-o companie care moare. Este imposibil să nu faci marketing, indiferent de canalele de comunicare

MIHAELA NICOLA, THE GROUP: Este o ştiinţă. Nu o putem îngropa, nu o putem comemora. Este o ştiinţă cu ingrediente care capătă nuanţe variabile. Şi toate aceste nuanţe de tip nou care au intervenit între dialogul dintre companie şi consumator au fost adoptate de către oamenii de marketing şi folosite ca atare ca instrumente noi de marketing. Prin urmare, ceea ce noi consimţim cumva că a decedat este forma aceea tradiţională, arogantă, de monolog pe care brandurile, produsele, companiile o aveau cu consumatorii. Da, acela a decedat. Consumatorul se revendică în dialogul dintre produsul care i se adresează şi el, ca şi comunitate.

BUSINESS MAGAZIN: Şi căderile de încasări se datorează strict puterii de cumpărare a românilor sau putem extinde?

MIHAELA NICOLA, THE GROUP: Sunt mai puţini bani, la nivel global, în mâna oamenilor. Prin urmare, sunt tot la fel de mai puţine încasări la nivelul companiilor care au oferit produse şi servicii acestor consumatori. În orice caz, noi până acum ne-am referit doar la comunicare. Aceasta este doar o componentă a marketingului şi cea care s-a schimbat cel mai dramatic şi vizibil. De aceea ne referim la ea şi o identificăm cumva cu întreaga ştiinţă a marketingului. Dar nu este numai despre asta. Comunicarea, respectiv partea aceea vizibilă a brandurilor în dialogul cu consumatorii şi în viaţa lor este doar un fragment din întrega preocupare sau ştiinţă de marketing pe care o are fiecare companie.

IOAN MEZEI, STIHL: În '98, lucram în Rusia, pentru Coca-Cola şi când am părăsit compania, bugetul de marketing pentru anul urmator a fost zero. Pe de altă parte, vă spun cazul unui prieten apropiat care mi-a spus că de doi ani de zile bugetul lor de comunicare este la jumătate faţă de perioada anterioară. Deci, e posibil să avem situaţii în care comunicarea să moară pe moment şi să învie sau să sufere bine de tot o perioadă, iar compania să trăiască din amintiri. În aceste situaţii, vedem cum puterea imaginii scade în ochii consumatorului.

BUSINESS MAGAZIN: Dumneavoastră de ce aţi simţit nevoia să ieşiţi pe sticlă cu publicitatea?

IOAN MEZEI, STIHL: Am ieşit şi am avut rezultate pozitive în anumite situaţii. Noi nu ne-am redus investiţiile, nu ne-am redus salariile. Am avut o cădere importantă în 2009 şi apoi am avut o creştere de 25% în cei doi ani care au urmat şi prefigurez încă doi ani în acelaşi ritm. Bugetele noastre de marketing au crescut şi vânzările le-au urmat.

BUSINESS MAGAZIN: În momentul acesta, ce contează cel mai mult: brandul, preţul, promoţia sau nevoia pură a consumatorului?

ADRIAN JANTEA, BRD: E foarte greu de stabilit o ierarhie pentru că este un mix între toate. Brandul singur nu are cum să vândă. Este nevoie de o reţetă secretă.

MIHAELA NICOLA, THE GROUP: La două branduri la fel de puternice contează preţul.

ADRIAN JANTEA, BRD: Promoţiile vând şi ele, aşa este.

VLADIMIR STERESCU, CGS: Şi eu sunt de acord. Practic, în aceşti ani de criză consumatorul a descoperit că există şi alternative, dar este foarte pretenţios acest consumator: el a fost obişnuit într-un fel, are aceleaşi pretenţii şi conştientizează faptul că, având aceleaşi pretenţii, acum poate cumpăra un produs la un preţ mult mai agresiv. Nedepinzând de branduri, companiile, prin departamentele lor de marketing, comunicare şi bugetele pe care au început să le aloce din nou în ultimii ani au venit în întâmpinarea acestei situaţii, de a crea aceste alternative pentru clienţi. Venind din zona de call-center şi făcând suport atât pentru restul Europei, cât şi pentru America de Nord, vă spun că occidentalul cheltuie mult mai puţin decât consumatorul din România. Acolo reuşita noastră de a vinde este mult mai mică în ultimii ani faţă de ceea ce se întâmplă în România. Aici consumatorul alocă în continuare bani mulţi pe produse şi servicii. Aproape la fel de mult ca în trecut.

EUGEN MIHAI, REAL: Mai sunt şi alte cerinţe. De pildă, noi am dezvoltat un program ("Produceţi româneşte, vindem româneşte") ce cuprinde acum trei oraşe dar anul viitor sperăm să aibă o amploare mai mare. Încercăm să asimilăm mărci proprii şi preferăm producători locali, dacă este posibil.

CAMELIA DRAGOMIRESCU, AMBIENT: Referitor la întrebarea despre ce contează cel mai mult, de când a început criza noi ne-am tot gândit şi am descoperit că foarte mult contează încrederea. Asta înseamnă şi PR şi comunicare şi ofertă concretă şi servicii. Şi toate acestea făcute foarte bine. Avem studii care ne arată că aşa stau lucrurile.

MARIUS MELEŞTEU, STRAUSS: Şi este o parte foarte importantă a construirii unui brand pentru că, fără brand, până la urmă, nu vindem nimic.

VALERIU ZAHARIA, MERCEDES-BENZ CARS: Cred că brandul este una dintre cele mai importante ancore, mai ales în momente de criză. Este ceva ce s-a construit în foarte mult timp, o promisiune respectată de nenumărate ori în faţa clienţilor.

CAMELIA DRAGOMIRESCU, AMBIENT: Îţi trebuie foarte multă încredere ca să faci branding în criză şi sunt foarte puţine companii care au făcut acest lucru.

IOAN MEZEI, STIHL: Studiile din perioada de criză arată că ponderea consumatorilor care cumpără la promoţie a crescut. Este o nevoie de condiţii mai atrăgătoare.

BUSINESS MAGAZIN: Cât de utile sunt promoţiile?

MIHAELA NICOLA, THE GROUP: Promoţia este o soluţie tactică pentru o nevoie concretă, ocazională şi este o soluţie care corespunde unui anume obiectiv. Adică, poate fi o soluţie foarte adecvată. Noua normalitate la care suntem obligaţi ne-a făcut pe toţi să preţuim moneda.

IOAN MEZEI, STIHL: Obiceiurile s-au schimbat chiar şi în cazul celor care au putere de cumpărare bună. Înţelegem mulţi dintre noi că am traversat o perioadă de euforie. Credeam că ceea ce se întâmpla în anii 2007-2008 nu se va opri.