Incepe cea mai grea perioada de dupa '89: lupta pentru cash
Patru firme din cinci din Romania au probleme cu fluxul de numerar.Furnizorii nu-si mai primesc platile, facturile inregistreaza intarziari la plata mai mari decat termenele convenite, numarul cecurilor sau al biletelor la ordinrefuzate este in crestere, sporeste numarul insolventelor. A obtine bani gheata pentru a functiona a devenit o lupta dar o lupta fara castigatori.
Mai mult, sunt refuzate si solutiile de ultima instanta. Cristian Ionescu povesteste de fonduri de investitii specializate care au incercat sa preia active blocate sau garantii; sumele oferite reprezentau in jur de 50% din valoarea de la intrarea in criza, dar, pe de alta parte, ar fi fost niste valori deblocate, un aport real de lichiditate. "Noi nu avem probleme", au raspuns reprezentantii bancilor contactate. "In timpul acesta, pe piata londoneza se vand proprietati cu 50% discount. Acolo sunt siguri ca piata isi va reveni", spune Ionescu.
Si, poate cel mai important, ar trebui abandonate sperantele nejustificate intr-o redresare rapida dupa criza - o evolutie in forma de V (sau chiar de W). Consumul isi va reveni cu greu, iar concentrarea excesiva pe vanzari, speranta ca se vor intoarce cresterile din 2007 sau 2008 sunt numai iluzii. Manageri si antreprenori care timp de aproape doua decenii au fost obisnuiti sa creasca doar plimband marfa si hartiile fara prea multa strategie se confrunta acum cu o situatie pe care nu o inteleg si nu stiu sa o combata. Nu stiau, de pilda, ce inseamna asigurarile de credit pe care le vindea Coface in 2007. Si chiar si dupa caderea Lehman Brothers, refuzau sa creada in criza.
Putini au fost cei ce au intuit ce va aparea si au actionat ca atare. Marcel Barbut a dormit intr-o baraca de tabla in camp, langa Ploiesti, supraveghind constructia unei capacitati de productie inaugurate odata cu criza. A preferat sa nu incredinteze supravegherea lucrarilor unui antreprenor general, a ales sa se certe periodic cu furnizorii de utilaje din Germania si Austria si sa se implice in cele mai mici detalii tehnice ale investitiei, estimata initial la 20 mil. euro: toate acestea i-au adus economii de 3-4 milioane de euro.
In continuare, a castigat cota de piata orientandu-se spre micii meseriasi si spre piata lucrarilor casnice, o piata care nu s-a confruntat cu scaderea drastica inregistrata de santiere si care a si reactionat favorabil la politica de preturi a omului de afaceri oradean. A obtinut economii de sute de mii de euro pentru ca si-a amplasat fabrica in sudul tarii, "pentru ca aici sunt banii", iar camioanele au un drum mai scurt de parcurs. Si companiile din portofoliul Oresa au inteles la inceputul crizei ca nu va fi o cursa de 200 de metri, cu obstacole, ci un maraton, spune Laurentiu Ispir. "Au acceptat adevarul, adica faptul ca scaderi ale pietei de 25% sunt posibile si nu vor dura doar un trimestru. De aici planificarea realista a costurilor si a cash-ului. Am introdus programe de training pentru a ne asigura ca partenerii nostri sunt constienti de dificultati si au instrumente pentru a le evita. Am crescut intensitatea comunicarii cu bancile partenere, care au avut informatiile si confortul ca firmele fac ceea ce trebuie."
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro