Un exemplu este producatorul de materiale de constructie Adeplast. Cele circa 100 de companii care au intrat in insolventa din randul partenerilor companiei il costa pe Marcel Barbut, seful Adeplast, 8,5 milioane de lei. "Dar am luat in calcul ca in perioada 2009-2010 sa nu incasez 10 milioane de lei. Normal, in criza si cand statul declara ca nu a platit miliarde de lei firmelor de constructii, trebuie sa iau in calcul ca nu voi incasa tot", explica Barbut, care si-a construit bugetul in mod prevazator.

Insolventa este o alta solutie. Dupa Leonardo (incaltaminte), PIC (supermarket) sau Flamingo (IT), Diverta este cel mai recent lant de magazine intrat in insolventa. Octavian Radu, proprietarul RTC, grupul de companii care include si Diverta, spera sa salveze partea sanatoasa a afacerilor sale, dupa ce a inceput reorganizarea activitatii Diverta (carte, cu datorii de 10 milioane de euro si afaceri de 30 de milioane de euro), dar si a companiei de curierat TCE Logistica (datorii de peste 8 milioane de euro). Octavian Radu sustine ca si-a epuizat resursele financiare in incercarea de a-si sustine afacerile si ca acum incearca sa amelioreze circulatia lichiditatilor prin reducerea stocurilor, renuntarea la clientii cu termene de plata disproportionat de mari si negocierea termenelor de plata cu furnizorii.

Daca in perioada 2003-2007, numarul insolventelor din Romania nu a depasit 200, din 2008 situatia s-a schimbat dramatic: 5.200 in 2008 si aproape 13.000 in 2009, iar in primul trimestru al acestui an, numarul firmelor intrate in procedura de insolventa a ajuns la 9.766, aproape dublu fata de perioada corespunzatoare a anului trecut.

Factoringul, respectiv cumpararea de catre banci a creantelor, precum si urmarirea incasarii facturilor, dar si posibilitatea de a asigura riscul de neplata din partea debitorului ofera posibilitatea de recuperare partiala a unor sume.

Pentru atragerea de lichiditati, un fond de investitii care sa preia o parte din companie si sa ofere sumele necesare activitatii pentru o buna bucata de vreme este o solutie convenabila, atat timp cat bancile dovedesc prudenta. Dar aici intervine orgoliul antreprenorilor, care nu sunt dispusi sa cedeze parti din afaceri. "Si raman cu 100% dintr-o firimitura, in loc de 10% din ditamai tortul", spune Anda Racsa.

Situatia este confirmata de Laurentiu Ispir, investment director la Oresa Ventures, care spune ca apetitul pentru investitii al fondului sau a crescut in aceasta perioada, dar ca antreprenorii nu inteleg oportunitatile oferite de criza. "Sunt cel putin patru sau cinci cazuri cand am incercat noi sa convingem companii si antreprenori sa isi uneasca fortele pentru a consolida piata, dar nu am reusit. Unii pun inainte orgoliile, altora li se pare complicat, altii pur si simplu nu inteleg avantajele. Si prefera sa continue la fel, pe piete care scad cu 20%, fara margine de profit si cu inca 20 de competitori la fel de puternici care nu pot sa se diferentieze."