Cu creşterea dulapului, cresc şi preţurile pentru astfel de servicii. Pentru serviciile de tip corporate, preţurile variază în funcţie de dimensiunea grupului şi complexitatea workshopului. Spre exemplu, în cadrul unui departament de resurse umane cu angajate bine remunerate, a fost nevoită să explice importanţa genţii: „Nu poţi negocia contracte de 100.000 de euro şi să te duci la întâlnirea de afaceri cu o geantă de 25 de lei.„

Potrivit lui Markovits, există anumite mecanisme de reputaţie care încearcă să stabilească credibilitatea interlocutorului în funcţie de aspect. Şi pentru că femeile au tendinţa de a cumpăra mai mult de plăcere şi din impuls, printre lucrurile pe care le recomandă în workshop-urile ei se numără stabilirea unui buget în funcţie de salariu. Potrivit estimărilor ei, din veniturile individuale, ar trebui ca un procent lunar situat între 2 şi 7% să fie alocat îmbrăcăminţii, 2-3% accesoriilor şi între 3 şi 5% îngrijirii personale.

CEAS, MAŞINĂ, CONDIŢIE FIZICĂ. SIMULTAN.

„În cazul unui costum tern, caracteristic mediului de afaceri, accesorizarea trebuie să se producă puternic şi să exprime statutul„, explică Cezar Ionaşcu. După pantofi, o investiţie majoră trebuie făcută în ceas, aspect confirmat şi de Alessandro Amato, director general al companiei de ceasuri şi bijuterii de lux Cellini.

Din punctul lui de vedere, preţul pentru un ceas care poate să transmită un mesaj începe de la 1.500 de euro şi exemplifică prin colecţia Heritage a brandului elveţian Longines. Preţurile pentru un ceas din categoria de lux, pe care clienţii „cu bani„ au tendinţa să îl cumpere, începe de la 5.000 de euro. Cele mai vândute ceasuri din categorie pe piaţa autohtonă sunt Hublot şi Omega, dar a observat că şi brandul Breguet se vinde bine, deşi porneşte de la un preţ de 10.000 de euro.

Clientul tipic este o persoană care a depăşit 35 de ani şi caută ceva rafinat deoarece cunoaşte mărcile. Un Mercedes al ceasurilor este considerat în continuare Rolexul, care „exprimă cu uşurinţă statutul„. Preţul pentru un astfel de ceas porneşte de la circa 3.000 de euro. În România, există o piaţă şi pentru ceasuri care depăşesc 50.000 de euro, cu piese făcute la comandă, cel mai scump din această categorie vândut pe piaţa autohtonă având un preţ de circa un milion de euro.

Un ceas potrivit presupune o doză peste medie de rafinament. „În România însă, maşina este «statementul» suprem, mai ales în randul antreprenorilor„, este concluzia la care a ajuns consultantul de imagine Mihaela Berciu. Ea exemplifică acest aspect prin întâlnirea pe care a avut-o cu un fost CEO al unei bănci din România, venit din Europa de Vest. Pentru el, maşina trebuia să fie eficientă şi confortabilă, astfel încât să fie o investiţie, nu o cheltuială. Managerul a fost surprins să afle că maşina sa din România trebuie să fie scumpă şi obligatoriu SUV, deoarece imaginea băncii este în joc şi există riscul de a transmite mesajul că banca nu-şi permite o maşină la nivelul mărimii şi importanţei acesteia.

Aspectul este confirmat şi de Viorel Niculescu, director general al Auto Trading Team, dealer autorizat Jaguar, Land Rover şi Range Rover. „Într-o cultură totuşi balcanică şi cu prejudecăţi asupra a ceea ce înseamnă societatea capitalistă, maşina este o interfaţă importantă. Se asociază cu cel care o conduce şi se pun etichete precum: e şmecher, are o afacere de succes, îi merge bine sau, dimpotrivă, a sărăcit„, a observat Niculescu.

Niculescu a ales să conducă un Range Rover Vogue, care este de altfel şi cel mai scump model pe care îl vinde şi care a fost vândut anul acesta către BNR. Şi-a ales maşina din motive legate de confort, cu scopul de a face demo pentru prieteni sau eventualii clienţi, dar, „nu în ultimul rând, pentru că mi-o pot permite„. Caracteristică generală de altfel pentru clienţii lui, majoritatea din mediul de afaceri şi din familiile celor cu afaceri de succes, care îşi permit să iasă din medie prin intermediul maşinii.