Am întrebat un număr important de oameni de afaceri şi companii cum îi privesc şi ce aşteptări au de la Generaţia Y. Multe răspunsuri au fost formulate pe un ton diplomatic, în concordanţă cu regulile comunicării corporatiste. Dar mai multe răspunsuri au fost priviri lucide şi ferme asupra unui fenomen social şi economic. Ba unele au ţinut cont şi de un anume specific românesc: Anca Roşcăneanu, director la General Gras Savoye România, spune că la nivelul ţărilor occidentale împărţirea este mai clară, dar că are rezerve legate de ţara noastră: „Eu cred că o schimbare de generaţie s-a produs mai degrabă la începutul anilor  '90. Angajaţii care sunt născuţi în ultimii ani ai Generaţiei X şi în primii ani ai Generaţiei Y (îi putem numi XY) au trăsături din ambele pentru că au mers la şcoală într-un mediu tradiţional şi s-au maturizat în anii plini de schimbări când mediul economic era în dezvoltare accelerată“.

CUM ÎI VEDEM?

„Eu zic că sunt destul de bine pregătiţi sau, oricum, nu sunt mai slab pregătiţi decât generaţiile anterioare. Noi poate ştiam mai multă teorie, poate că eram mai disciplinaţi. Ei sunt mai deschişi la elementele noi de comunicare şi, dacă ştii să foloseşti lucrul acesta bine, mai ales într-un business de comunicare, cum este al nostru, tragi lozul câştigător“, spune Valentin Sterescu, de la CGS. Şi, dat fiind că are în subordine şi colaborează cu 2.700 de tineri, probabil că ştie destul de bine. Generaţia Y comunică bine, dă un feedback foarte bun şi imediat şi sunt mult mai direcţi decât generaţiile anterioare. Ştiu să spună „nu“, spre deosebire de generaţiile anterioare, şi ştiu să îşi ceară drepturile; dacă nu îşi cunosc drepturile, se informează. „Cunosc foarte bine sursele de unde se pot informa sau, dacă nu ajung la surse, lucrează în comunitate, care îi ajută. Ai o discuţie cu un om care cunoaşte, poate la prima întâlnire nu, dar la a doua cu siguranţă, tot ce trebuie despre legislaţia muncii. Comunitatea le oferă informaţii şi situaţii şi ce este mai interesant este că poţi citi nu teorie, cum citeam noi, şi că ei învaţă din experienţele altora“, spune Sterescu.

Alexandru Păiuş, şeful agenţiei de comunicare Image, unde media de vârstă a angajaţilor este de 33 de ani, spune că tinerii sunt foarte ambiţioşi, dar totuşi leneşi. „Ei trăiesc cu siguranţa că potenţialul lor va fi descoperit mai devreme sau mai târziu, dar fără să facă eforturi prea mari în direcţia asta. Sunt nonconformişti şi totuşi suficient de materialişti. Sunt foarte interesaţi de bani, de statut, de lucrurile scumpe, chiar dacă sunt rebeli, individualişti şi nu se supun uşor regulilor şi convenţiilor. Sunt greu de motivat, dar sunt foarte implicaţi în ceea ce fac, atunci când cred cu adevărat în obiectivul pe care îl urmăresc.“ Nu pun munca în centrul atenţiei, iar viaţa personală este mai importantă pentru Generaţia Y. „În mod ironic însă, nevoile şi standardele acestei generaţii sunt mai mici, pentru că ei privesc slujba ca pe o necesitate în a-şi asigura un nivel de trai şi sunt motivaţi şi de alte aspecte cum ar fi educaţia, relaţiile, timpul liber, pasiunile, flexibilitatea. Sunt imaturi şi nerecunoscători, dar sunt optimişti, tenace, flexibili şi creativi. Se adaptează uşor la situaţii noi şi gândesc şi privesc către obiective mari, nu le este frică de provocări, nu cunosc cuvântul «nu» sau ideea de «nu se poate». Acestea sunt caracteristici importante pentru business“, spune Păiuş.

Generaţiile sunt abstracţiuni sociologice: toate studiile şi caracterizările cu referire la o generaţie întreagă trebuie privite în contextul unor afirmaţii de tip „medie statistică“ pentru că o generaţie este un mix de atât de mulţi oameni încât pur şi simplu nicio caracteristică nu se potriveşte tuturor şi în egală măsură, observă bine Sorin Faur, directorul de resurse umane al firmei de audit şi consultanţă fiscală BDO Balkans. „Nu mai vorbim de faptul că o generaţie poate fi complet caracterizată abia după ce este înlocuită de următoarea, pentru că abia atunci poţi să vorbeşti despre totalitatea caracteristicilor şi realizărilor acelei generaţii. Indubitabil în caracterizarea unei generaţii se nasc clişee, pentru că acestea sunt scurtături în înţelegerea a ceva. Acestea fiind spuse, nu înseamnă că nu există generaţii sau că nu pot fi caracterizate, ci doar că trebuie să fim atenţi la generalizări prea ample. Nu aş menţiona aici decât trei trăsături, dintre multele care caracterizează Generaţia Y, pe care le consider relevante: flexibilitatea, deschiderea spre nou şi curiozitatea. Toate reprezintă revolta împotriva a tot ce este sistemic rigid, nevoia de libertate“, spune Faur. Este caracteristica ce va aduce cele mai multe schimbări pentru că este chiar esenţa schimbării şi se va traduce din punct de vedere economic şi social în comunicare transparentă, inovaţie şi creativitate, spune el.