"Producţia de hidrocarburi din Marea Neagră şi, potenţial, de gaze de şist în Dobrogea ar crea mai multe locuri de muncă decât energia regenerabilă, atât în perioada de investiţii, cât şi în perioada de exploatare a zăcămintelor", mai spune Alexandru Lupea. Analistul explică faptul că, în cazul în care descoperirile ar fi foarte semnificative, putem vorbi de mii de locuri de muncă: "Din punctul de vedere al investiţiilor, explorarea şi dezvoltarea câmpurilor petroliere şi gazeifere atrage un conţinut local (din Dobrogea) mic ca valoare, întrucât echipamentele sunt produse în alte regiuni. Aspectul care nu trebuie neglijat este cel legat de impozitele şi taxele locale: o dezvoltare puternică a industriei energetice va creşte semnificativ sursele locale de finanţare şi va permite autorităţilor locale să facă investiţii, care la rândul lor vor crea locuri de muncă".

Din spusele lui Lupea, potenţialul nu poate fi contestat. Datele Transelectrica arată că multe investiţii deja au depăşit stadiul de planuri, expediţiile la care s-au înhămat marii petrolişti vorbesc despre oportunităţi, dar toate aceste lucruri au un grad ridicat de volatilitate. Dacă Valeriu Binig vorbeşte despre limita impusă de infrastructură şi de absenţa unui mare consumator care să înghită toată această energie viitoare, Alexandru Lupea mai pune două obstacole în drumul care acum desparte Dobrogea de titlul de cel mai nou pol energetic al României: "Eu văd două mari provocări: stabilitatea legislativă în domeniul energiei electrice şi preţul hidrocarburilor. Dacă nu există stabilitate legislativă, în special în privinţa suportului pentru energiile regenerabile, atunci investiţiile viitoare în acest domeniu se vor reduce considerabil. De asemenea, o scădere a preţului hidrocarburilor (cauzată, de exemplu, de prelungirea recesiunii economice din zona euro) va duce la scăderea investiţiilor în explorarea şi exploatarea hidrocarburilor".

În plus, până la afirmare, Dobrogea trebuie să iasă cumva din umbra celui mai mare pol energetic al României: Oltenia, unde se află minele de cărbuni, cele mai mari termocentrale din România şi hidrocentralele de pe Dunăre. Iar dacă Dobrogea a atras toţi vânătorii de vânt, Oltenia pare să-i ademenească pe căutătorii de soare, investitorii în parcuri fotovoltaice.

"Dobrogea devine un pol energetic important al României, dar este puţin probabil să devină cel mai important al ţării. Eu cred că zona Olteniei va rămâne un puternic pol în producţia de energie electrică din resurse convenţionale (cărbune, hidro) pentru foarte mult timp de-acum înainte. În plus, în această zonă sunt condiţii foarte bune pentru instalarea de parcuri fotovoltaice plus că există şi resurse de hidrocarburi semnificative. Acesta este un lucru pozitiv, întrucât concentrarea producţiei de energie în Dobrogea ar dezechilibra sistemul energetic şi ar duce la probleme sociale în zona Olteniei", mai spune reprezentantul PwC România. Deşi acum coroana Olteniei în ceea ce priveşte producţia de energie electrică nu este ameninţată şi cel mai probabil pe termen lung lucrurile nu se vor schimba semnificativ, Dobrogea, dacă se va impune ca un pol energetic, va fi unul complet nou, unul bazat pe energie verde, pe gaze de şist sau îngropate la adâncimi uriaşe în Marea Neagră, pe tehnologie nouă. Peste Oltenia deja au trecut zeci de ani.

În discuţie mai apare şi lipsa de balans în sistemul energetic naţional: "Sudul României este cel care produce, iar nordul este complet descărcat. Problema cronică a Dobrogei este infrastructura, absenţa liniilor de evacuare. Aici este enorm de muncă. Fără acestea, Dobrogea nu are cum să devină un El Dorado", a spus Valeriu Binig.

În acest context, oamenii din industrie extind discuţia la nivel naţional. "Este critică o abordare strategică la nivel naţional. Avem acum în Dobrogea o întreagă concentrare. Vorbim de gaze de şist, de gaze la mari adâncimi, de grupuri noi în cogenerare, aşa cum este cel din Tulcea, la care este posibil să se adauge şi alte capacităţi convenţionale, dar sunt necesare noi linii. Sunt multe soluţii, poate parteneriate public-private pentru aceste proiecte", a spus la rândul său Horea Hârşan, executive manager în cadrul ABB, unul dintre cei mai importanţi furnizori de soluţii şi echipamente pentru domeniul energetic. Tot pe lista de idei se numără posibilitatea de a cupla cumva Bucureştiul la toată această energie din Dobrogea, în contextul în care, pe fondul dezvoltării, capitala a devenit un mare importator de energie din ţară, deşi tot sistemul care îl alimentează a fost gândit pentru un oraş care înainte era un exportator net de energie. Tot pe lista de idei se află cablul submarin România-Turcia, care ar putea colecta energia din Dobrogea pentru a o duce într-o zonă înfometată de electricitate. Dar, la fel ca multe alte proiecte, şi această investiţie bate pasul pe loc de ani buni. În acest context, fără infrastructură, fără venele prin care să curgă toată energia care ar putea fi produsă aici în restul ţării, fără atragerea unor mari consumatori, Dobrogea riscă să devină un pol energetic subminat de însăşi greutatea proiectelor pe care le-a atras până acum.