Optimismul din adâncuri

Dincolo de energie electrică însă, partea de petrol şi gaze a oferit de la începutul acestui an o serie întreagă de veşti bune care vorbesc despre potenţialul Dobrogei. OMV Petrom şi gigantul petrolier ExxonMobil au anunţat că au descoperit în adâncurile Mării Negre o acumulare de gaze de până la 84 de miliarde de metri cubi, echivalentul consumului de gaze pe 6 ani al României. Vestea mai puţin bună este că deocamdată nu se ştie dacă acest zăcămănt poate fi exploatat din punct de vedere comercial şi, chiar dacă poate fi valorificat, acest lucru nu se va întâmpla mai devreme de zece ani, după investiţii de circa 10 miliarde de dolari.

În ceea ce priveşte potenţialul de gaze de şist, informaţiile şi certitudinile sunt şi mai puţine, dar este sigur că gigantul american Chevron a pus ochii pe trei perimetre de la malul mării unde intenţionează să demareze lucrări de explorare: Vama Veche, Adamclisi şi Costineşti. Potrivit Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), programul minim de investiţii asumat de Chevron este de peste 80 de milioane de dolari, bani în care intră studiile de seismică, prin care se face practic o radiografie a subsolurilor în vederea identificării potenţialelor zăcăminte de hidrocarburi, dar şi forarea a opt sonde de explorare.

"Acordurile încheiate pentru cele trei perimetre din zona Dobrogei prevăd o perioadă de explorare de şase ani. În funcţie de rezultatele pe care le vom obţine în această perioadă, vom vedea dacă vom cere intrarea în etapa de dezvoltare, ceea ce ar însemna încă 25 de ani", spune Thomas Holst, country manager al Chevron pentru România. Cele trei perimetre, care au o suprafaţă totală de 300.000 de hectare, au fost câştigate de americani în vara anului 2010, în urma unei ample runde de licitaţii organizate de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM).

"Noi vrem să lucrăm îndeaproape cu autorităţile române. Pentru România, care importă circa 30% din necesarul de consum de gaze naturale din Rusia, dezvoltarea unei surse alternative de alimentare poate fi o poveste de succes. Gazele de şist reprezintă o sursă de energie curată, pot contribui la securitatea energetică, creează slujbe şi generează investiţii. Întrebarea reală este dacă oamenii sprijină acest tip de gaze. Dacă interzici de la bun început, înseamnă că eşti împotriva ei şi că ai o alternativă mai bună. Dar vedem în ţări precum Bulgaria, care iniţial au spus nu, că parlamentul analizează din nou această posibilitate. La fel se întâmplă şi în Franţa", mai spune reprezentantul Chevron.

Decizia Chevron de a intra în România pe segmentul de gaze de şist se înscrie într-un plan mai amplu al americanilor. Astfel, ei cred că cele patru perimetre pe care le au în sud-estul Poloniei, ţara europeană cotată cu cel mai mare potenţial pe segmentul gazelor de şist, nord-estul şi sud-estul României, dar şi în nord-estul Bulgariei împart aceeaşi structură geologică.

"Credem că în aceste zone există formaţiuni de gaze de şist şi toate au o structură geologică similară. Suntem în fază incipientă în Polonia, dar suntem optimişti. Acum însă nu avem estimări privind potenţialul de gaze de şist. Credem însă că este potenţial pentru producţia acestei resurse curate", a mai spus reprezentantul Chevron.