Afaceri cu bani de la stat.

Guvernul României a demarat în urmă cu trei ani un program de sprijinire a antreprenorilor mai tineri de 35 de ani. Începând cu anul 2011, guvernul acordă, prin intermediul Agenţiei pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru IMM-uri, o structură din cadrul Ministerului Economiei, finanţări nerambursabile de câte 10.000 de euro pentru cei care îşi dezvoltă o afacere, iar firmele lor sunt înregistrate sub formă de SRL-D (societate cu răspundere limitată - debutant). O statistică a Registrului Comerţului de la finalul anului 2013 arată că cei mai mulţi debutanţi în afaceri au ales să îşi deschidă un atelier de reparaţii auto, o firmă de construcţii, un magazin, un restaurant sau un coafor. „Cred că cei mai mulţi au ales să îşi deschidă ateliere auto pentru că businessul se pretează sumei, nu prea mari de altfel, pe care o primesc de la stat. Unul dintre motive ar putea fi şi posibilitatea de a adera la o reţea inte-grată, de a deschide o franciză. Mai sunt şi cazuri în care o astfel de afacere este facili-tată de spaţiul pe care îl deţin tinerii, dacă locuiesc la casă“, spune profesorul Dumitru Miron, decanul Facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale din cadrul Academiei de Studii Economice, citat de Ziarul Financiar.

Puţini au fost cei care s-au îndreptat spre domenii care generează valoare adăugată şi, deci, profituri mai mari. Doar 163 de SRL-D din totalul de 11.005 au ales ca obiect de activitate crearea de software, în timp ce înspre producţie s-au îndreptat doar câteva zeci. „În acest moment, pentru a face un pas pe calea antreprenorială, e nevoie de resurse financiare mult mai solide, accesul la finanţare fiind îngreunat de garanţiile cerute, iar succesul este şi mai greu de atins având în vedere competiţia acerbă de pe piaţă, atât din partea companiilor multinaţionale, cât şi a celorlalţi antreprenori“, spune Ionuţ Sas.

Un exemplu despre felul cum a funcţionat programul SRL-D a fost ilustrat de presa de specialitate. Prima companie înregistrată oficial ca SRL-D (tânăr debutant) - Pinus Siculus din Covasna - a fost nevoită la începutul anului 2013 să returneze suma luată de la stat, pe motiv că businessul nu mai este eligibil. Fost profesor de geografie, Mate Janos, 33 de ani, a primit 10.000 de euro de la stat în 2011 pentru a-şi deschide un business în amenajări de spaţii verzi şi grădini – Pinus Siculus SRL-D. „Eu aveam deja 10.000 de euro pentru a-mi înfiinţa acest business şi am aflat de program când m-am dus la Registrul Comerţului să îl înregistrez. Am depus cererea în luna februarie şi am semnat contractul în aprilie. Problema a intervenit odată cu plăţile, pentru că au venit întotdeauna mai târziu. Am început activitatea în martie şi până în decembrie când am primit prima tranşă a trebuit să achităm din cheltuieli şi să facem stocul din bani proprii. Iar tranşa a doua de bani a venit la finalul lunii aprilie a lui 2012. Prin urmare, nu am reuşit să achiziţionăm toate echipamentele de care aveam nevoie“, povestea anul trecut Mate Janos. De asemenea, el spunea că, la acel moment, pentru a cumpăra toate echipa-mentele necesare proiectului (maşini de tuns, motocoase etc.) ar mai fi avut nevoie de încă 5.000-6.000 de euro, motiv pentru care a şi cerut o prelungire a contractului. Drept răspuns, după încă jumătate de an de la cererea de prelungire înaintată autorităţilor, antre-prenorului i s-au cerut cei 10.000 de euro îna-poi, businessul său fiind încadrat ca neeligibil din cauza întârzierii în achiziţionarea echipamentelor.

„Pe măsura trecerii timpului şi a creşterii investiţiilor societăţilor multinaţionale în România, tânăra generaţie s-a orientat mai degrabă către oportunităţile de carieră oferite de societăţile multinaţionale. Multinaţionalele au adus beneficii enorme în societate prin transferul de cunoştinţe şi accesul la informaţii şi practici noi de afaceri, dar ceea ce simt este că spiritul de iniţiativă din cadrul acestor societăţi a scăzut în timp“, concluzionează Ionuţ Sas. Profesorul Dragoş Pătroi atrage atenţia că liantul care să unească ideile culese de la alţi antreprenori sau din presă într-o formă agregată de a modela şi structura o afacere lipseşte şi, de aceea, România nu deţine o cultură organizaţională a businessului: „E o adevărată tragedie că ratingurile se fac din iubirile, despărţirile sau divorţurile divelor autohtone sau din diverşi ţepari, autointitulaţi oameni de afaceri, care aruncă cu teancuri de bani la manelişti. Poate însă că asta cere poporul şi atunci trebuie să ne împăcăm cu faptul că acesta e nivelul educaţional şi cultural la care ne aflăm. Atâta timp cât nu vor fi promovaţi antreprenorii autentici, tinerii nu vor şti că există şi oameni de afaceri care au pornit de la bază, nu au dat ţepe, şi şi-au plătit impozitele şi taxele către stat, iar – după nişte ani – au ajuns, prin propria lor muncă, să aibă un standard de viaţă mai mult decât decent“.