TEORIE ŞI FORME FĂRĂ FOND.

Analistul economic Mircea Coşea atrage atenţia asupra unei mişcări contestatare a studenţilor francezi din învăţământul superior economic, începută încă din anul 2000, prin care cereau revizuirea şi reorientarea curriculei de predare a ştiinţei economice. În manifestul prezentat opiniei publice, studenţii francezi arătau că „studiul ştiinţei economice li se pare depăşit deoarece, chiar dacă le permite să cunoască istoria gândirii economice şi să se familiarizeze cu ideile şi realizările teoretice ale marilor şcoli economice, nu-i ajută cu nimic în înţelegerea şi în cunoaşterea realităţii economiei contemporane. Ştiinţa economică pe care erau obligaţi să o studieze era invadată de o matematizare devenită scop în sine şi de un dogmatism caracterizat prin abordarea neoclasică cu soluţii liberale“.

Ecoul acestei mişcări a fost cel mai rapid resimţit în Statele Unite ale Americii, unde Global Development and Environmental Institute of Tufts a inaugurat primul manual online („Macroeconomy in Context“) care încerca să pragmatizeze studiul economic prin soluţii extrase din problematica economiei reale. Mişcarea studenţilor francezi, ca şi ecoul din SUA au atras atenţia încă de la începutul acestui secol asupra unor deficienţe structurale pe care analiza şi teoria economică le are şi care o privează de posibilitatea renunţării la un dogmatism ideologic şi la un schematism metodologic în favoarea unei abordări mai „deschise şi mai curajoase“ a schimbărilor din lumea economică, dar şi politică şi socială contemporană.

„Actuala criză a determinat o accentuare a precupărilor pentru adaptarea ştiinţei economice la contemporaneitate. Se fac eforturi pentru cuplarea ştiinţei economice cu politologia, psihologia, sociologia şi antropologia, înţelegându-se tot mai bine faptul că ştiinţa economică este o ştiinţă socială care, oricât de matematizată şi de informatizată ar fi, depinde esenţial de comportamentul, cultura, tradiţia, religia şi temperamentul individului“, observă Mircea Coşea.

În România, problema reorientării studiului ştiinţei economice este dezbătută încă din perioada 1995-2000, dar numai în cercuri academice sau în cadrul unor reuniuni ştiinţifice organizate ca urmare a iniţiativei mass-media economice. „Credinţa noastră este că actualizarea sau chiar reinterpretarea acestor fundamente clasice ale ştiinţei economice pot fi factori de relansare şi de modernizare a economiei româneşti.“ 

CITIŢI AICI opinia analistului Mircea Coşea: Cum taie clientelismul politic elanul românilor de a deschide o afacere