PE ÎNŢELESUL COPIILOR. Doctorul în economie Ligia Georgescu-Goloşoiu a pornit în 2007, cu sprijinul Băncii Naţionale a României, un proiect menit să le asigure elevilor din clasele a treia şi a patra un pachet de cunoştinţe de bază despre economie. Demarat iniţial doar ca un proiect-pilot organizat în parteneriat cu şcolile, consilierul BNR a reuşit să obţină, după şase ani de tratative, aprobarea Ministerului Educaţiei de a introduce disciplina ca materie opţională pentru copiii din ciclul primar: „În literatura destinată copiilor în România nu existau cărţi care să le asigure cunoştinţe de bază despre bani sau economie“. În august 2013, ministrul educaţiei naţionale, Remus Pricopie, a aprobat implementarea programelor şcolare pentru disciplina „Educaţie financiară“. Din anul şcolar 2013-2014, programa şcolară aprobată poate fi utilizată ca ofertă centrală de curriculum la decizia şcolii. Programa pentru Educaţie financiară răspunde unei iniţiative dezvoltate de Comisia Europeană în toate statele membre ale UE şi îşi propune educarea consumatorului şi dezvoltarea receptivităţii elevilor pentru domeniul financiar.

Circa 12.400 de elevi din 30 de judeţe au primit gratuit manualul „Educaţie Financiară - banii pe înţelesul copiilor“, de unde pot afla informaţii de bază despre bani, economisire sau dobânzi prin jocuri şi teste interactive. „Este necesar să schimbăm mentalitatea noii generaţii şi să punem bazele unui nou stil de viaţă, mai chibzuit, care nu încurajează consumul şi creditarea, ci economisirea. Este o investiţie pe termen lung în copii, pe care nu o să o vedem la anul, ci peste cinci-zece ani“, spune Goloşoiu. Finanţarea pentru tipărirea manualelor se face din contribuţia anuală a Băncii Naţionale a România, în parteneriat cu câteva instituţii bancare cu activitate pe piaţa locală.

Ligia Goloşoiu urmăreşte extinderea proiectului la nivel naţional în următorii ani, dar şi organizarea de concursuri pe teme economice pentru şcolari, cu scopul de a spori nivelul de educaţie financiară în rândul tinerilor. Autoarea manualelor a constatat că disciplina ar putea fi predată în viitor şi elevilor de gimnaziu, singurii care nu au acces în prezent la cunoştinţe economice.

Mai departe, în clasa a zecea, elevii învaţă din 2004 educaţie antreprenorială dintr-un manual rigid şi încărcat de formule, unde singura poveste de succes a unui întreprinzător este cea a lui Bill Gates, prezentat cu titlul „Portretul unui manager străin de succes“ şi nu al unui antreprenor. În schimb, elevilor li se cere să ştie formula fondului de timp efectiv necesar în capacitatea de producţie, calculat ca Fef = (Ftc - Ftn) x Ns x Ds x(1-p). Elevii mai învaţă în clasa a zecea la disciplina predată, cel mai adesea, de profesorii de logică, psihologie, economie sau filosofie, cum să lanseze pe piaţă o masă pentru tenis şi cum să promoveze un astfel de produs.

„Manualele au fost făcute cu mintea de la acea vreme, iar conceperea lor se leagă mai curând de organizarea întreprinderii decât de introducerea unui business. Nu am fost consultaţi de comisia care elaborează manuale, pentru că aceasta nu conţine entităţi private“, spune Ştefania Popp, directorul de programe al Junior Achievement, organizaţie internaţională care se ocupă de educarea în spirit antreprenorial a elevilor din 123 de ţări. 150.000 de elevi din România au primit până în prezent gratuit cărţi precum „Fii antreprenor“ şi „Compania – Afacerea mea pilot“, prin care să dobândească în şcoală cunoştinţe specifice, iar 7.000 de profesori au fost instruiţi să predea noua disciplină. „Am constatat că e foarte greu să schimbi modul cum un profesor predă, iar schimbarea ţine foarte mult de caracter, pentru că trebuie să ştii să predai interactiv. Profesorii învaţă cu greu să spună «nu ştiu» când sunt întrebaţi ceva dificil.“ Potrivit oficialilor de la Junior Achievement, rata de penetrare în programele de antreprenoriat la nivel mondial este de sub 10%, iar în România se situează la circa 3%.

„Antreprenoriatul este foarte dificil de predat pentru că deviaţiile de la conţinutul scris în manual sunt foarte mari. Este o disciplină care se schimbă în timp real, se schimbă interesul în funcţie de tendinţele din economie. Provocarea este să nu îi înveţi pe elevi să înoate stând pe uscat“, spune şefa Junior Achievement. Programul Junior Achievement Young Enterprise prevede şi o componentă în care elevii lucrează singuri, sub supravegherea unui consultant. „În program, formula câştigătoare este ca la fiecare clasă să alocăm un consultant din mediul de business, lucru pe care în România nu îl reuşim. Comunitatea de afaceri nu are disponibilitate atât de mare să renunţe la timpul dedicat businessului. Avem peste 1.000 de consultanţi care merg la clasă, dar unii merg de 20 de ori, iar alţii o singură dată. În Marea Britanie, profesorul doar asistă, iar ora este ţinută de consultant“, explică Ştefania Popp. Junior Achievement alocă 500.000 de euro anual pentru manuale şi programe de pregătire, circa o treime din bugetul organizaţiei: „Modulul de antreprenoriat a fost inventat în SUA în 1914, iar din 2000 a fost introdus în ţările din Europa. Acest modul e folosit ca un motor de mers înainte pentru elevi încă de pe băncile şcolii, însă în România şcoala nu asigură un bagaj suficient de informaţii pentru tineri“.