Telefoanele, SMS-urile şi mesajele au schimbat şi modul cum vorbim. Abrevierile au început să fie folosite din ce în ce mai des. Mai ales în situaţia în care mesajele au limită de caractere, iar utilizatorul este nevoit să scurteze textul. „Comunicarea se schimbă, probabil că definitiv, aşa a făcut-o cu fiecare generaţie. Studii din 2011 identificau că o treime din public preferă să primească un mesaj, în locul unui telefon. Comunicarea nonverbală este şi ea mai greu de performat prin telefon, pentru că vocea îşi păstrează doar timbrul, dar nu şi mimica - uşor de înlocuit prin emoticoane, gesturile devin redundante şi ajung să fie înlocuite de timpi de răspuns sau greşeli de ortografie“, spune Boteşteanu. În 2013, cuvântul anului desemnat de editorii dicţionarului Oxford a fost „selfie“, iar în 2015 acest titlu a revenit unui emoticon. Sunt doi termeni care au devenit populari datorită telefoanelor mobile. Primul este exclusiv legat de smartphone-uri, în timp ce termenul de „emoticon“ a devenit popular şi datorită comunicării online, nu numai telefoanelor.

DIMENSIUNI ÎN TIMP

Un smartphone conectat la internet reprezintă o poartă către altă lume, care devine din ce în ce mai acesibilă. Preţul smartphone-urilor scade (nu vorbim despre ultimele modele), iar reţelele Wi-Fi şi abonamentele acesibile aduc tot mai mulţi oameni online de pe telefoanele inteligente. Potrivit Google, 2015 a reprezentat anul în care au fost realizate mai multe căutări pe Google de pe telefonul mobil decât de pe PC-uri în mai multe ţări, printre care Statele Unite şi Japonia.

În prezent, din cele 8 milioane de gos-podării din România, circa 50% au conexiune la inter-net, ceea ce plasează România printre ulti-mele locuri din Europa. Există, în schimb, circa 9 mi-lioa-ne de conexiuni pe mo-bil, de trei ori mai multe decât pe fix, seg-mentul rapor-tând o creştere ra-pidă, susţinută şi de politica de oferte a operatorilor telecom. În ceea ce priveşte folosirea internetului, cei mai mulţi dintre utilizatori caută informaţii cu ajutorul motoarelor de căutare (84%), folosesc e-mailul (75%) şi accesează reţelele sociale (74%), conform unui studiu realizat de BRAT. În prezent, există 8,8 milioane de utilizatori de internet la nivel naţional, dintre care 6,5 milioane folosesc zilnic internetul. În mediul urban, consumul zilnic de internet pentru segmentul de vârstă 14-64 de ani a crescut de peste 7 ori din 2002 până în prezent, de la 8% la 56%. Totodată, 70% din populaţia urbană şi 44% din cea rurală utilizează internetul. Electricitatea (99%) şi conexiunea la internet în gospodărie (56%) se află pe primele locuri în privinţa accesului la utilităţi ale românilor în mediul rural. Urmează, în ordine, accesul la alimentare cu apă curentă (45%), la canalizare (45%), la baie/duş în interiorul locuinţei (36%), la alimentare cu apă caldă (32%), la grup sanitar în interiorul locuinţei (28%) şi la reţeaua de gaze (10%). Mai mulţi oameni au acces la internet decât o baie în casă. Sigur, costurile sunt diferite, dar şi faimoasa piramidă a lui Maslow s-a schimbat puţin, unii incluzând internetul sau smartphone-ul în ierarhia nevoilor dezvoltată de psihologul american.

Internetul, prin reţelele sociale şi telefoanele mobile, distorsionează trecerea timpului: trecutul rămâne arhivat în calendare, mailuri, reţele sociale, mesaje şi alte colţuri de pe internet, iar viitorul pare mai aproape, prin programarea evenimentelor, iar prezentul este tras în toate părţile de lumea digitală. Când citeşti acest articol (în revistă, pe telefon, tabletă sau PC), afli despre părintele telefonului mobil şi poate eşti curios să afli mai multe despre viaţa acestuia. Poate găseşti o informaţie pe care vrei să o împărtăşeşti pe Facebook, apoi ajungi la un clip de pe YouTube, treci la o recenzie a ultimului model de dispozitiv de la Apple sau Samsung şi, de ce nu, verifici preţul unui telefon la un retailer din România. Telefoanele mobile sunt unelte perfecte de distragere şi distracţie. Un jurnalist al publicaţiei The Atlantic a vrut să facă un experiment şi a trecut de la smartphone la vechiul şi simplul telefon mobil. A observat că putea să se concentreze mai bine, a scăpat de notificările constante, a constatat că trimite mai puţine mesaje, pentru că nu este la fel de facil, şi sună mai des. Nu mai este atât de ataşat de telefon şi mărturiseşte că de câteva ori l-a uitat acasă şi a scăpat de anxietatea legată de durata bateriei, sentiment pe care orice utilizator de smartphone îl poate împărtăşi. „Nu cred că suntem dependenţi de telefon în sine, ci de informaţia obţinută atât de uşor. Ca şi defecte cred că pierdem din profunzimea momentelor, întrerupându‑le atât de des pentru a ne verifica telefoanele şi conturile. Pierdem ocazia de a ne cufunda în amintiri definitorii, în favoarea unor invitaţii de a ordona bombonici“, este de părere Andrei Boteşteanu.

Şi asta nu e tot: smartphone‑ul de astăzi mai urmează a fi îmbunătăţit. Unii utilizatori preferă design‑ul iPhone-ului, alţii sistemul de operare Android, alţii camera foto a smartphone-urilor Microsoft Lumia şi lista poate continua. Ce-ar fi dacă am putea combina aceste elemente într‑un dispozitiv complet personalizat, să alegem ce vrem şi să le combinăm într-un singur obiect? Un răspuns este smartphone-ul modular, un telefon realizat din componente independente care pot fi îmbunătăţite sau înlocuite (exact ca la un desktop). Google are un asemenea proiect numit Ara, iar alte produse, care funcţionează pe acelaşi principiu ar fi PuzzlePhone sau Fairphone 2. Conceptul de telefon modular este încă în fază embrionară, însă şi-ar putea găsi curând un loc sub soare. „Cred că viitorul va fi al unei largi diversităţi de modele, nu al unuia singur. Conceptul de smartphone modular îşi va găsi probabil locul său şi datorită avantajelor pe care le oferă - flexibilitate, personalizare, costuri reduse etc. Dar în mod cert în jurul nostru va exista o paletă foarte largă de dispozitive mobile, cu diverse performanţe, dimensiuni, funcţionalităţi, fiecare adresându-se unui alt segment de piaţă“, afirmă Dan Bulucea.

Este evident că de-a lungul timpului omenirea a trecut prin mai multe revoluţii tehnologice, iar smartphone-ul face parte dintr-o asemenea perioadă. Se poate observa cum omenirea creează tehnologia, iar apoi tehnologia redefineşte omenirea. Marshall McLuhan, în cartea sa „Să înţelegem media. Extensiile omului“, a spus asta mai simplu: „Ne modelăm uneltele, iar apoi uneltele ne modelează pe noi“.