Unul dintre cel mai des întâlnit efect negativ este aşa-numitul „text neck“. Potrivit unui studiu realizat de Kenneth K. Hansraj, doctor specializat în chirurgia coloanei vertebrale, statul cu ochii în telefon şi cu gâtul aplecat ar putea afecta grav coloana vertebrală. Postura pe care oamenii o adoptă atunci când se uită la telefon creşte presiunea asupra gâtului şi poate duce la deteriorarea coloanei. În mod normal capul unui om cântăreşte între 2 şi 5 kilograme, iar, dacă aplecăm capul, greutatea resimţită de gât creşte. „Acest lucru poate provoca dureri de cap, de gât, amorţeală. O persoană într-o poziţie normală are gâtul şi coloana vertebrală aliniate corect, însă atunci când bărbia stă aplecată spre piept pentru o perioadă îndelungată toată structura scheletului este întinsă. În cele din urmă, acest lucru combinat, cu un stil de viaţă sedentar, ar putea avea consecinţe grave“, spune Sammy Margo, preşedintele Societăţii de Fizioterapie din Marea Britanie, care recomandă ca utilizatorii să apeleze mai rar la mesajele scrise şi să sune mai des sau să utilizeze comenzile vocale.

Această problemă este semnalată şi de un alt studiu realizat de chiropracticieni britanici care arată că tot mai mulţi tineri au probleme cu gâtul şi cu spatele şi asta datorită faptului că petrec prea mult timp aplecaţi în faţa tabletelor şi telefoanelor. Nu mai puţin de jumătate dintre tinerii cu vârstele cuprinse între 16 şi 24 de ani au dureri de gât şi de spate, cu 60% mai mult faţă de 2014. Iar problemele de sănătate apar la vârste tot mai fragede. Un studiu publicat în august 2011 într-un număr al publicaţiei Science arată că accesul persistent la informaţii prin intermediul motoarelor de căutare pe internet schimbă felul în care creierele oamenilor cataloghează cunoştinţele. Autorii studiului concluzionează că gadgeturile conectate la internet precum smartphone-urile au devenit un fel de memorie externă.

„Aceste rezultate sugerează că procesele memoriei umane se adaptează la apariţiile noilor tehnologii de comunicare şi de calcul. Intrăm într-un fel de simbioză cu uneltele noastre şi nu mai stocăm la fel de multă informaţie ca în trecut, ci ne bazăm pe faptul că acele informaţii pot fi găsite şi ştim unde pot fi găsite“, au scris autorii studiului.  S-ar putea spune că, dacă tehnologia va evolua şi rata de adopţie a telefoanelor mobile va rămâne ridicată, generaţiile viitoare îşi vor stabili priorităţile în legătură cu ce vor să memoreze şi ce găsesc online. „Creierul uman se adaptează mediului înconjurător. Iar astăzi şi în viitor va fi mai puţin importantă internalizarea informaţiilor decât sintetizarea mai multor surse de informaţii pentru a putea lua decizii rapide, în cunoştinţă de cauză“, spune Amber Case, antropolog şi CEO al platformei mobile Geoloqi. Tot Case susţine, într-o prelegere TED Talk intitlulată „We Are All Cyborgs Now“, că smartphone-urile au devenit nu doar un simplu device, ci un fel de extensie digitală a individului. „Este pentru prima dată în istoria umanităţii când se înregistrează un asemenea nivel de conectivitate. Iar aici nu este vorba de faptul că maşinăriile ne asupresc, ci ne ajută să devenim şi mai umani, facilitează contactul cu oamenii indiferent de locaţie“, spune ea în cadrul prelegerii. „Un comportament care decurge din adaptabilitate. Felul cum interacţionăm acum cu informaţia, de a o căuta în loc de a o scoate din pălărie, decurge dintr-un contract asumat cu cel care furnizează informaţia. Obligaţia noastră este de a nu-l crede pe cuvânt, iar a lui de a ne păstra accesul permanent la căutari şi informaţie“, spune Andrei Boteşteanu.

O altă funcţie des utilizată este cea de localizare - fie pentru a găsi un nou restaurant, fie doar drumul cel mai scurt către o destinaţie. GPS-ul a devenit o funcţie obişnuită a telefonului inteligent. Iar unele afaceri n-ar fi fost posibile fără această găselniţă. Uber, cel mai valoros start-up din lume, a zguduit piaţa taximetriei globale şi a schimbat regulile, însă existenţa sa nu ar fi fost posibilă fără smartphone. Firmele de taximetrie au maşini echipate cu smartphone-uri sau tablete pe care şoferii le folosesc pentru a se orienta în oraş. Am uitat când a fost ultima dată când am urcat într-un taxi fără ca şoferul să fi pornit localizarea geografică. Cea mai recentă evaluare a stabilit că Uber valorează 51 de miliarde de dolari, firma operând în peste 50 de ţări, toate acestea în mai puţin de cinci ani. Nicicând nu ar fi fost posibilă o creştere atât de accelerată. Tot GPS-ul le-a permis părinţilor îngrijoraţi să-şi urmărească copiii, un fapt cu implicaţii atât pozitive, cât şi negative. Un alt exemplu de start-up care a explodat datorită internetului şi smartphone-urilor este aplicaţia de mesagerie WhatsApp. A fost fondată în 2009 şi cumpărată de Facebook în 2014 pentru 22 de miliarde de dolari. În prezent utilizatorii aplicaţiei trimit peste 30 miliarde de mesaje în fiecare zi, potrivit ultimelor date făcute publice de către companie. Pentru mulţi antreprenori mobilul este o platformă unde pot testa o aplicaţie la nivel local, apoi se pot extinde cu uşurinţă la nivel global.