Însă media este dată de diferenţele foarte mari de consum şi de numărul încă mare al populaţiei rurale. Românii care deţin un smartphone îl folosesc însă mai des decât vecinii din Europa de Est: un român petrece pe telefon în jur de 1 oră şi 20 de minute pe zi, pe când un polonez sau un ceh doar 55 de minute.

Dan Bulucea crede că numărul utilizatorilor de smartphone din ţară va creşte în următorul an, iar trendul va fi de renunţare la telefonul mobil în favoarea unui smartphone. „În mod cert (n.r. va creşte) în acest an, poate chiar în primele luni. Din toate căutarile pe Google la nivel mondial, mai mult de jumătate vin de pe mobil. Acelaşi lucru se întâmplă cu YouTube, mai mult de jumătate din vizualizări sunt realizate de pe un dispozitiv mobil. România nu este departe de aceste statistici, iar tendinţa este evidentă în favoarea mobilităţii - răspunde direct nevoii noastre de-a putea accesa informaţia atunci când dorim şi unde dorim.“

În 2012, publicaţia Time împreună cu Qualcomm, companie de tehnologie mobilă, a realizat un sondaj la care au participat 5.000 de utilizatori de smartphone din 8 ţări. Cel mai întâlnit răspuns la întrebarea „Cum le-a schimbat smartphone-ul viaţa?“ a fost că acest gadget i-a făcut să fie mai apropiaţi de familie şi de prieteni şi că îi ajută să fie mai bine informaţi. Iar 75% dintre respondenţi au declarat că această conexiune constantă este una pozitivă. În urma unui sondaj realizat de Pew Research (octombrie 2014), 64% dintre adulţii americani deţin un smartphone, faţă de 35% în 2011, iar 10% dintre respondenţi au declarat că au acces la internet exclusiv prin intermediul telefonului mobil. 

În cadrul aceluiaşi sondaj s-a conturat ideea că smartphone-ul este utilizat la scară largă pentru a naviga printre evenimentele importante din viaţa unui om. Americanii sunt interesaţi de sănătatea lor şi caută să fie bine informaţi, aşa că 62% dintre respondenţi au căutat online informaţii despre o anumită boală/ problemă de sănătate. Puţin peste jumătate (57%) fac online banking şi în jur 30% folosesc smartphone-ul pentru a participa la un curs online sau a căuta informaţii educaţionale. Potrivit aplicaţiei Locket, care adună informaţii despre comportamentul utilizatorului de smartphone, în medie un utilizator îşi verifică telefonul mobil de 110 ori pe zi, iar unii dintre aceştia pot ajunge şi la 900 de verificări într-o zi. „Este într-adevăr uşor de observat compulsivitatea cu care am ajuns să verificăm telefonul. Ţine de recompensa imediată a unei postări noi, de orgoliul persoanei care tocmai a devenit bine informată. Tocmai pentru că recompensa este atât de întâmplătoare în social media, intrăm pe telefon pentru că poate s-a mai întâmplat ceva“, este de părere Andrei Boteşteanu, sociolog.

AGLOMERAŢIA DIN JURUL SMARTPHONE-ULUI

Pe piaţa telefoanelor mobile activează circa 1.000 de producători, dintre care în jur de 100 numai în China, potrivit lui Neil Mawston, director executiv al Strategy Analytics, companie ce realizează studii de piaţă. Deşi este un număr mare de producători, cea mai mare parte a pieţei se împarte la doar câţiva jucători: Samsung, Apple, Huawei, Xiaomi şi Lenovo. Situaţia devine mai interesantă când vorbim despre profituri. Apple aduce 95% din profiturile industriei, iar Samsung 15%. Valoarea totală depăşeşte 100% pentru că alţi producători n-au înregistrat profit sau chiar au pierdut bani în ultimul trimestru al lui 2015, potrivit Canaccord. Samsung vinde mai multe produse, dar Apple face mai mulţi bani datorită preţului ridicat al iPhone-ului. În medie, Samsung vinde un telefon cu 180 de dolari, pe când Apple îl vinde cu 670 de dolari. În plus, fiecare companie organizează lansări anuale ale noilor produse cu caracteristici modificate (mai puternice, mai subţiri, mai uşoare etc). Evenimentele de lansare ale celor doi mari jucători (Apple şi Samsung) au devenit o tradiţie şi sunt urmărite de milioane de oameni de pe glob şi relatate de presa din întreaga lume. Oamenii stau la cozi ore întregi, chiar zile, pentru a pune mâna pe ultimul model de telefon. Unii sunt atât de ataşaţi de telefon, încât le este frică să nu-l piardă, iar acestă manifestare a primit şi o demunire: nomophobia.

Telefonul inteligent a devenit un fel de briceag elveţian al vieţii moderne, un produs care încorporează multe alte device-uri la care nici nu ne gândeam în anii trecuţi: smartphoneul este mp3 player, cameră foto, radio, GPS, ceas/alarmă, lanternă, consolă de jocuri portabilă, reportofon, dicţionar, e-reader sau telecomandă pentru alte dispozitive inteligente. Acest lucru nu avea cum să nu aibă repercusiuni asupra altor gadgeturi şi asupra altor pieţe. Odată cu răspândirea telefonului inteligent cererea de produse precum mp3 playere sau sisteme de navigaţie a scăzut dramatic. Cam acelaşi efect a avut loc şi pe piaţa aparatelor de fotografiat. Utilizatorul obişnuit se mulţumeşte cu camera foto a smartphone-ului (care devine din ce în ce mai performantă şi pentru care se pot ataşa diferite lentile pentru a exploata şi mai mult această funcţie). Potrivit Market Research Reports, în 2013 livrările de camere foto digitale au scăzut cu 30%. De asemenea, vânzările de camere foto au continuat să înregistreze o evoluţie negativă de 5% şi în România, în primul trimestru din 2015, asta şi datorită creşterii pieţei telecom cu 17% în aceeaşi perioadă, potrivit GFK Temax România. Desigur că asta nu înseamnă că aparatele de fotografiat sunt pe cale de dispariţie, dar redevin un produs de nişă, cu un public dedicat - pasionaţii de fotografie care nu se mulţumesc doar cu smartphone-ul pentru proiectele lor.