CNAB, în pragul listării?

În ceea ce priveşte posibila listare a aeroportului Bucureşti la Bursa de la Bucureşti, Liviu Radu, directorul general al CNAB, spune că în prezent se discută un astfel de pas, decizia urmând a fi luată de acţionari. „Suntem siguri că ar fi o realizare pentru piaţa românească de capital. Hidrolectrica şi  CNAB sunt doi actori doriţi pe piaţa de capital în acest moment, având dimensiunea necesară pentru a transforma piaţa românească într-una emergentă. Nu este obligatorie o succesiune Hidroelectrica, CNAB”, explică el. Anterior, în cadrul unei conferinţe realizate recent, reprezentanţii Fondului Proprietatea spuneau că listarea oricărei companii în care compania este acţionar minoritar va fi un proiect realizat după listarea Hidroelectrica. 

Cum s-ar reflecta un astfel de pas în activitatea aeroportului? „Dacă listarea s-ar face utilizând metoda majorării de capital, aceasta ar aduce un impact pozitiv la nivel de investiţii; dar nu neapărat determinant în ceea ce înseamnă capacitatea noastră de finanţare. Ar fi bine-venită, dar nu ar fi determinantă, compania având capacitatea de a suporta acest efort financiar de dezvoltare. Sunt alte aspecte care pot fi atinse astfel şi care ţin de întărirea guvernanţei corporative, de transparenţă etc.” Szabolcs Nemes punctează avantajele investiţionale ale unei astfel de companii: „aeroporturile reprezintă o categorie de investiţii relativ sigură cu venituri relativ stabile chiar şi în perioade cu creşteri economice modeste sau negative. Costurile operaţionale sau investiţionale sunt mai controlabile decât în cazul altor jucători din industria aviatică”. Tranzacţiile din ultimii ani au avut loc la un multiplu de EBITDA care a variat între 10 şi 40, dar cu media situată între 15 şi 20. 

Factorii principali cu influenţă puternică asupra multiplului de evaluare şi implicit asupra valorii aeroportului ţin de: maturitatea aeroportului (cele cu potenţial însemnat şi perspective concrete de creştere tind să beneficieze de un multiplu mai mare), importanţa activităţilor nonaviaţie (cele în cazul cărora activităţile nonaviaţie au o pondere mai puţin însemnată tind să beneficieze de un multiplu mai mare în contextul în care există potenţial de dezvoltare), constrângeri de capacitate (aeroporturile cu limitări de capacitate, curente sau aşteptate în viitorul apropiat, tind să aibă un multiplu mai redus, întrucât creştea traficului şi dezvoltarea viitoare a aeroportului sunt limitate sau condiţionate de derularea unor investiţii (în măsura în care posibilităţile tehnice sau ccele de infrastructură permit extinderi în sensul acesta), potrivit consultantului.

Nu doar aeroporturile din Bucureşti „decolează”

Aeroporturile din provincie au bifat şi ele plusuri, de la circa 26% în 2015 la peste 32% anul trecut, conform unor calcule ale ZF. Creşterea traficului pe aeroporturile din ţară s-a datorat în principal expansiunii companiilor low-cost, care au lansat curse interne sau interna-ţionale de pe aero-porturi precum cele din Cluj‑Napoca, Iaşi, Timi-şoara şi Oradea. Spre exemplu, aeroportul din Iaşi (de pe care operează în prezent companiile TAROM, Blue Air, Wizz Air, Austrian Airlines) a avut anul trecut una dintre cele mai mari creşteri ale traficului de pasageri: numărul celor care au călătorit cu avionul de la/spre Iaşi a fost de aproximativ 883.000, creşterea fiind de 131,2% faţă de cea înregistrată în 2015. Aeroportul Iaşi îşi menţine astfel locul pe podiumul aeroporturilor regionale din ţară, după Cluj şi Timişoara, iar cu acest avans anual, Iaşiul se situează pe locul 2 în raport cu celelalte aeroporturi europene, potrivit datelor din raportul ACI Europe, citate de reprezentanţii aeroportului. 

Tendinţa de creştere se menţine, în contextul în care cifrele aproape s-au dublat faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, în total, peste 150.000 de persoane au călătorit cu avionul dinspre/spre Iaşi, avansul fiind de aproximativ 70%. Totodată, creşterea este de trei ori mai mare faţă de numărul călătorilor înregistraţi în acelaşi interval în 2015. Numărul-ţintă de pasageri estimat până la finalul acestui an este de 1,2 milioane, fără a lua în calcul noile rute, ci doar creşterea frecvenţei pentru anumite curse existente. Pentru următorii patru ani, reprezentanţii aeroportului estimează o medie a ritmului de creştere de 320.000 de pasageri anual. „Prin construirea noului terminal (unirea celor două existente), lucrare inclusă în noul proiect de dezvoltare a Aeroportului Iaşi, se vor putea procesa minimum 2.500.000 de pasageri pe an”, descriu reprezentanţii aeroportului Iaşi planurile de dezvoltare a acestuia. 

Plusurile se reflectă şi în veniturile acestui aeroport: „Dacă în 2012 Aeroportul Iaşi funcţiona în pierdere, în 2015 a trecut pe profit, iar în prezent organizaţia este capabilă să se susţină din fonduri proprii, o parte din bani ajungând la CJ Iaşi, autoritatea tutelară”, susţin reprezentanţii aeroportului. Astfel, în 2015, veniturile aeroportului ieşean ajunseseră la circa 15,9 milioane de lei şi la un profit contabil de peste 350.000 de lei. Potrivit informaţiilor financiare preliminare pentru anul 2016, veniturile aeroportului au urcat anul trecut la 31,7 milioane de lei, iar profitul contabil a fost de 6,75 milioane de lei. „Aeroportul Iaşi îşi susţine activitatea curentă din fonduri proprii, fără a mai apela la bani publici (de la CJ Iaşi). Pentru 2017, s-a solicitat către Consiliul Judeţean încredinţarea SIEG (Serviciul de Interes Economic General), pentru activităţile care intră în obligaţia statului. Aeroportul Iaşi desfăşoară o gamă variată de activităţi comerciale care generează venituri, iar administrarea acestui business s-a concretizat prin înregistrarea de profit”, adaugă oficialii aeroportului.

Aeroportul Iaşi a încheiat recent un proiect de dezvoltare şi modernizare (2013-2015) dedicat zonei de parcare, serviciilor complementare din zona publică şi de aşteptare, dar şi sistemelor şi echipamentor de siguranţă, zonei de confort pentru pasageri; totodată au fost pregătite proiectele de dezvoltare viitoare a aeroportului. Acestea includ dezvoltarea unui nou terminal, iar studiul de fezabilitate este finalizat din luna ianuarie 2017; în prezent sunt în lucru PUZ-ul aeroportului, respectiv Master Planul aeroportului, şi proiectul pentru extinderea platformei de parcare aeronave cu opt locuri şi o nouă cale de rulare pentru ieşire pe pistă. „În acest moment, capacităţile de procesare la Aeroportul Iaşi au ajuns la limită, însă există deja pe hârtie un nou proiect de extindere aeroportuar. Se are în vedere construirea unui nou terminal, prin unirea celor două existente, care să poată asigura procesarea a 2.500.000 de pasageri pe an. Va fi o clădire modernă, de 23.000 mp, în care vor funcţiona 24 de ghişee check-in, 6 fluxuri de securitate şi 8 porţi de îmbarcare.”

Lucrările pregătitoare la noua clădire ar putea demara în acest an, astfel încât la începutul lui 2018 să poată porni lucrările efective, evaluate la 22 de milioane de lei; în plus, prin dezvoltarea infrastructurii, vor putea fi procesate câte 8 aeronave de mare capacitate la ora de vârf. Acest lucru presupune extinderea platformei şi a pistei, precum şi suplimentarea căilor de rulare, cu o investiţie estimată de 6 milioane de euro. Toate aceste lucrări fac parte dintr-un proiect ce ar putea fi realizat în etape, pe durata a 10 ani, cu o valoare totală de investiţii de 28 milioane de euro.      

Finanţarea ar putea fi realizată parţial prin fonduri europene, dar deocamdată nu sunt deschise programele de finanţare pentru aeroporturi; în cursul acestui an urmează să se dea drumul la investiţiile din Programul Operaţional Infrastructură Mare – Aeroporturi, iar „soluţia de avarie”, potrivit reprezentanţilor aeroportului, sunt creditul bancar şi surse propii.

Şi aeroportul din Cluj este un bun exemplu al concentrării pe îmbunătăţirea traficului aerian. „Extinderea şi modernizarea accele-rată a Aeroportului Internaţional Cluj din ultimii ani reprezintă cel mai important factor de sprijin în dezvoltarea nu neapărat doar a oraşului şi a judeţului, ci a întregii zone de nord-vest a României”, spun şi reprezentanţii Aeroportului Internaţional Avram Iancu din Cluj-Napoca.