Cum a ajuns Aeroportul Henri Coandă să susţină activităţi cu venituri însumate de peste 1 miliard de euro pe an?

Autor: Ioana Matei Postat la 27 martie 2017 5344 afişări

Aeroportul Henri Coandă a înregistrat anul trecut una dintre cele mai mari creşteri în ce priveşte traficul de pasageri în 2016 la nivel european, lucru care se traduce în cifre referitoare la veniturile companiei, dar şi ale businessurilor susţinute de acest aeroport, de peste 1 miliard de euro.

Cum a ajuns Aeroportul Henri Coandă să susţină activităţi cu venituri însumate de peste 1 miliard de euro pe an?

Cât business susţine aeroportul Henri Coandă?

„Aeroportul susţine afaceri de peste 1 miliard de euro. Nu este nici prea mult, nici prea puţin. Aeroportul în sine este o afacere a cărei valoare depăşeşte 1 miliard de euro”, răspunde Liviu Radu, directorul general al Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti (CNAB), confirmând astfel un calcul făcut de Business MAGAZIN care include şi valoarea vânzărilor de bilete de către operatorii aerieni cu activităţi pe aeroportul Otopeni, la un cost mediu al acestora de aproximativ 150 de euro (potrivit Vola.ro).

Referindu-ne strict la valoarea veniturilor CNAB, al cărei acţionariat se împarte între statul român, prin Ministerul Transporturilor  80% şi Fondul Proprietatea 20%, acestea au ajuns anul trecut la 911,66 de milioane de lei (circa 204 mil. euro), în creştere cu 16, 4% faţă de 2015, iar profitul net preliminar se situează la 229,7 milioane de lei, în creştere cu 28,5% (circa 51,5 milioane de euro), potrivit informaţiilor preliminare referitoare la anul fiscal 2016 furnizate de reprezentanţii Fondului Proprietatea. „Acestea se împart în două mari categorii: cele aeronautice şi nonaeronautice, la fel ca în cazul marilor aeroporturi din lume. În situaţia aeroportului Henri Coandă, veniturile aeronautice au cea mai mare pondere în veniturile totale ale aeroportului şi reprezintă circa 75% din acestea”, explică directorul general al CNAB. 

Veniturile aeronautice sunt segmentate, la rândul lor, între categoria celor aduse de tarifele per pasager (taxa per pasager – în cazul aeroportului Henri Coandă, doar la îmbarcare - precum şi taxa de securitate – introdusă relativ recent, după evenimentele din 2001), iar a doua categorie este cea care ţine de mişcările aeronavelor (tariful de decolare, aterizare, tarife de parcare a aeronavelor, tarife de balizaj ş.a.). Potrivit lui Liviu Radu, metodele de stabilire a acestor tarife sunt universal valabile pentru toate aeroporturile, iar valoarea acestor taxe se stabileşte prin consultări publice cu operatorii aeronautici de pe aeroport. Ulterior sunt cenzurate de instituţii cum ar fi, în cazul României, Autoritatea Aeronautică şi Ministerul Transporturilor.

Dacă veniturile aeronautice reprezintă aproximativ trei sferturi din veniturile totale ale aeroportului, cele nonaeronautice, rezultate cu precădere din exploatarea zonelor de food & beverage, retail, chirii, taxe de parcare, utilităţi, publicitate şi alte venituri din servicii utilizate de pasageri sunt reprezentate de diferenţă. Din rândul acestora, cele mai importante din punctul de vedere al veniturilor aduse aeroportului de activităţile de food & beverage (activitate operată de compania Dnata Catering), retail nonalimentar (duty free-ul), operat de firma Millenium Pro Design, parcare, activitate operată de CNAB.

Potrivit informaţiilor de la Registrul Comerţului, Dnata Catering, companie în a cărei activitate sunt incluse administrarea serviciilor de alimentaţie publică de pe aeroportul Henri Coandă din Bucureşti şi furnizarea serviciilor de catering pentru TAROM, este deţinută de firmele Alpha Flight Group Limited (64,1851%), Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (4,9791%) şi Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române TAROM (30,8358%). Astfel, mai mult de jumătate din profitul înregistrat de companie merge către Alpha Flight Group Internaţional, deţinută de compania arabă Dnata Catering, parte a grupului Emirates, din care face parte şi operatorul aerian cu acelaşi nume. Compania Dnata a fost fondată în 1959 în  Dubai de şeicul Sheikh Ahmed bin Saeed Al Maktoum, preşedinte şi CEO al companiei şi în prezent. Compania din România a înregistrat în 2015, cel mai recent an pentru care există informaţii publice disponibile, o cifră de afaceri netă de 83,6 milioane de lei şi un profit net de 16,4 milioane de lei, la un număr mediu de 559 de salariaţi.

Cunoscută iniţial sub numele de Abela Rocas SA (schimbat în Alpha Rocas SA în aprilie 2005), aceasta a fost fondată în 1993 în Bucureşti, capitalul majoritar investit în afacerea din România fiind de origine libaneză. În 2005, Abela Rocas SA a devenit o subsidiară a grupului britanic Alpha Group PLC, după ce firma britanică a achiziţionat Abela Rocas. Britanicii au achiziţionat 64,18% din acţiunile Abela Rocas, restul de acţiuni fiind deţinute de TAROM şi de CNAB. Potrivit presei internaţionale, la sfârşitul anului 2004, compania avea o cifră de afaceri de 281,3 miliarde de lei şi profit de 80,7 miliarde de lei (înainte de taxe, cifre publicate înaintea denominării monedei naţionale). La data de 31 decembrie 2010, compania şi-a schimbat din nou acţionariatul, după ce arabii de la Dnata Catering au achiziţionat grupul britanic Alpha Flight Group Ltd, potrivit informaţiilor de pe site-ul Alpha Group şi confirmate de reprezentanţii aeroportului Otopeni. Dnata Catering este unul dintre cei mai mari furnizori de servicii aeriene din lume, compania fiind axată pe activităţi de manipulare la sol, cargo, travel şi servicii de catering aerian în 38 de ţări, potrivit informaţiilor de pe site-ul grupului Emirates. Printre punctele de lucru de pe aeroportul Henri Coandă din Bucureşti ale acestei companii se află cafenelele City Café, Brioche Doree, Segafredo, snack-bar-urile Grab&Fly, fast-food-urile La Sarmale, Falafel, Burger King, Puro Gusto, Illy Café, Burger King, Peroni, saloanele business Constanţa, Cluj şi Iaşi.

Operatorii funcţionează în baza unui contract de asociere în participaţiune cu aeroportul. Potrivit art. 251 din Codul comercial, asocierea în participaţiune are loc atunci când un comerciant sau o societate comercială acordă uneia sau mai multor persoane ori societăţi o participaţiune în beneficiile şi pierderile uneia sau mai multor operaţiuni, sau chiar asupra întregului comerţ. Millenium Pro Design SRL, compania care operează activităţile duty free-ului de pe aeroportul din Otopeni, a ajuns în 2015 la o cifră de afaceri de aproximativ 121,8 milioane de lei şi un profit net de 9,6 milioane de lei, la un număr mediu de 237 de angajaţi, potrivit celor mai recente informaţii publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe.

Potrivit informaţiilor de la Registrul Comerţului, compania are un capital social de 9.200 de lei şi este deţinută în proporţie de 72,17% de mai mulţi acţionari români printre care şi Roşca Emil şi firma Heinrig Impex SRL (în proporţie de 27,83%). Heinrig Impex este, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul companiei, o companie cu capital 100% german specializată în distribuţia şi comercializarea unei game diverse de produse reprezentative pentru cele mai renumite case producătoare de băuturi alcoolice, ţigarete, dulciuri, parfumerie, produse cosmetice şi accesorii.

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.