Din sutele de mii de afişări se câştigă variabil, dar insuficient. E greu de răspuns în cifre, pentru că totul depinde de banii pe care un advertiser se hotărăşte să îi investească într-o anumită reclamă care apare pe un anumit gen de producţie. „În orice caz, din YouTube nu se fac bani în adevăratul sens al cuvântului. Pe YouTube construieşti comunităţi. Banii pe internet îi faci gândindu‑te la multiple surse de venit – monetizarea videourilor este doar una dintre ele. Sursele includ merchandisingul, brand endorsement-urile sau product placement-urile în producţii. Motiv pentru care e greu de cuantificat o sumă medie. Pot fi luni foarte bune şi luni mediocre în termeni de profit. Din nou, dacă vrei să faci bani transportabili cu roaba, nu îi faci (doar) pe YouTube. De-a lungul timpului am colaborat cu multe branduri care au avut viziunea şi creativitatea necesare. Şi am refuzat proiectele care ne-ar fi lezat imaginea sau ar fi contribuit cumva la ştirbirea imaginii producţiilor noastre. Problema e că pe internet nu te poţi vinde cu totul fără să-ţi pese cui, pentru că nu eşti o televiziune sau un ziar. Pe internet lucrurile capătă o turnură mult mai personală, iar publicul răspunde prompt şi acid în momentul în care resimte în vreun fel că «te-ai vândut». Am făcut compromisuri, cum e şi normal, dar fără a ne compromite. E unul din motivele pentru care suntem relevanţi şi după 5 ani de activitate.“ Clipurile lor devin virale într-un termen extrem de scurt, fiind urmăriţi de 650.000 de abonaţi. „Fiecare producţie are un anumit stil şi se adresează unui anumit segment de public, chiar dacă umorul este comun şi marca Creative Monkeyz se simte în toate producţiile noastre. Durata nu trece de 10 minute în majoritatea producţiilor, exceptând cele de gaming, şi asta pentru că retenţia atenţiei pe internet e destul de limitată. Stabilim ce show-uri vrem să facem în primul rând răspunzând întrebării: «ce-am vrea să vedem?», iar apoi «ce-ar vrea să vadă publicul nostru?»“.

Pentru tinerii care vor să înceapă un business pe YouTube, cei de la Creative Monkeyz au un sfat important: să acţioneze. „Dacă îşi doresc să fie producători de conţinut, atunci, oricât de clişeu ar fi, «să pună mână şi să facă». Rezultatul nu va fi grozav la început, dar nefăcând nu poţi progresa.“

Gustul vloggingului

Geanina Staicu-Avram este proprietara blogului culinar JamilaCuisine, un canal cu aproape 200.000 de abonaţi şi 60 de milioane de vizualizări. Ea povesteşte cum a făcut tranziţia de la un blog obişnuit, pe care publica poze cu reţete, la unul dintre cele mai mari canale româneşti de YouTube.

„Ideea vlogului a venit de la soţul meu. Tocmai mă întorsesem dintr-o vacanţă în Maroc, soţul meu fiind marocan, şi eram de-a dreptul fascinată de bucătăria şi de aromele marocane. Voiam să le arăt şi românilor cum se pregăteşte mâncarea marocană şi cât e de gustoasă. Soţul meu m-a convins să facem aceste reţete marocane în format video şi de aici a pornit totul.“ Pe măsură ce canalul a câştigat în popularitate, cei doi au ales să investească în calitatea clipurilor postate. „Câte puţin în aparatură performantă, în lumini, în sisteme audio. Cumpărăm mereu lucruri noi, de la veselă şi alte articole pentru bucătărie, până la softuri necesare montajului audio şi video.“ Nu a plecat cu ideea de a monetiza canalul, din simplul motiv că acest lucru era foarte complicat în 2012. În momentul de faţă, spune că nu câştigă mult, dar nici puţin: „În cazul meu, vlogging înseamnă tutoriale video. Câştigăm suficient cât să ne putem întreţine şi să avem un trai decent. Din păcate, banii vin greu din YouTube. În România creatorii de conţinut de pe platformă sunt plătiţi prost, chiar foarte prost şi durează chiar şi 2-3 ani până să începi să ai într-adevăr câştiguri. Ştiu vloggeri care şi după 3 ani de YouTube obţin sume simbolice care pot reprezenta bani de buzunar, nu un câştig cu care să se poată întreţine.“ Sursa principală de venit o reprezintă, şi în acest caz, colaborarea cu diferite branduri. Îşi doreşte, în viitorul apropiat, să lanseze o carte de bucate. S-a gândit şi la abordarea pieţelor din străinătate, apelând la o variantă mai simplă: subtitrarea retetelor în limba engleză. „Nu vreau să fac reţete special pentru altă piaţă, dar vreau ca oricine găseşte clipurile mele pe YouTube să le poată şi înţelege, aşa că am recurs la subtitrări. Cereri am tot avut şi încă mai avem.“

Crede că vloggerii din ziua de azi trebuie să aibă în minte două lucruri atunci când pornesc un astfel de business: „Le-aş spune în primul rând să se gândească la ceva original. La ceva ce n-a mai făcut nimeni până acum, cel puţin pe piaţa din România. Originalitatea este un lucru foarte important din punctul meu de vedere. Dacă vei încerca să-l copiezi pe alt vlogger de succes, automat vei fi comparat cu el, iar partea proastă e că nu vei putea niciodată să-l depăşeşti. Dacă vei veni cu o idee nouă, oamenii vor fi curioşi să te urmărească pentru simplul fapt că tu eşti singurul cu ideea respectivă. În al doilea rând, i-aş sfătui să fie consecvenţi, să posteze des, să ţină legătura cu cei care-i urmăresc, să se folosească de reţelele sociale. Şi, nu în ultimul rând, să facă totul cu plăcere, cu dăruire. Atunci când faci ceva cu plăcere şi din plăcere, este imposibil ca acel lucru să nu iasă foarte bine.“

Chiar dacă succesul pe YouTube este greu de atins, iar obţinerea unor venituri din asta e chiar mai dificilă, există totuşi şi semne bune. Creşterea interesului pentru conţinut video este evidentă, după cum explică Liviu Dumitru, manager al agenţiei digitale Wizart Studios.

Estimările arată că anul viitor 68% din traficul de pe internet va fi alocat conţinutului video (potrivit unui studiu al Cisco). YouTube primeşte un miliard de vizitatori unici pe lună, mai mult decât orice alt canal cu excepţia Facebook, şi asta pentru că materialele video sunt uşor de distribuit şi pentru că prezintă o experienţă senzorială completă. „Poveştile de succes ale videoclipurilor care au devenit virale sunt cea mai bună dovadă că un anume tip de conţinut video poate avea un impact mult mai serios. Sunt materiale care exprimă într-un mod ideal povestea unui brand sau care spun poveşti cu care poţi empatiza mai repede, care fac oamenii să se identifice şi să ia parte la acea poveste într-un mod natural“, spune Liviu Dumitru.

Iar pentru că acest tip de conţinut începe să domine internetul, a apărut şi un nou concept, acela de branded videos. Toate materialele de tip video care sunt asociate unui brand şi vizează obiective de marketing se încadrează sub această pălărie. „Pentru a se alinia la acest trend, brandurile pot recurge la diverse trucuri cum ar fi reorganizarea conţinutului vechi într-un nou conţinut de tip video sau gândirea unei poveşti video care să arate faţa umană şi care ţine de domestic şi de cotidian.“ De aici, antreprenorii de pe YouTube se pot gândi la cum pot deveni concurenţi tot mai serioşi pentru publicitatea tradiţională, speculând în avantajul relaţia strânsă pe care au dezvoltat-o cu utilizatorii.