Şoferul care are o maşină electrică este mult mai atent cu drumul pe care îl face, este mult mai atent la autonomie, crede Nicolae Mocioi. „Un vehicul electric se poate încărca la orice priză, o găseşti până la urmă. Nu mi se pare că acesta mai reprezintă un argument atât de puternic în defavoarea maşinilor electrice. În 2015 aveam în jur de 50 de staţii de încărcare în România, acum sunt peste 100. Nu pot să apară staţiile înaintea maşinilor sau maşinile înaintea staţiilor; vor merge în tandem şi numărul staţiilor va fi satisfăcător pentru numărul de maşini din circulaţie.”

Există însă o problemă din punct legislativ: în România, facturarea energiei electrice nu se poate face decât o singură dată, de către distribuitori; astfel, ca să poţi factura energia trebuie să fii distribuitor primar. „Dacă o cumpăr de la un distribuitor şi îmi fac o reţea de staţii de încărcare, vine omul cu maşina şi eu vreau să îi emit factură, nu pot, pentru că nu e legal. ANRE nu are prevăzută o normă legislativă privind încărcarea acumulatoarelor în România şi asta e o problemă foarte mare în ceea ce priveşte transparenţa încărcării electrice. Clientul când vine şi încarcă bateria cu 20 de kilowaţi, vrea să plătească 20 de kilowaţi; acest lucru nu e posibil”, spune reprezentantul AVER. În prezent, companiile care au reţele de staţii de încărcare în România fie închiriază locul de parcare sau cer o taxă pentru locul respectiv dotat cu priză, fie fac un abonament lunar care include un număr nelimitat de încărcări.

„Din punctul meu de vedere ar trebui continuate cele două programe ale Administraţiei Fondului de Mediu (Rabla Plus pentru auto 100% electrice şi programul de finanţare pentru crearea de infrastructură de încărcare pentru aceste vehicule – n.red.), iar în ceea ce priveşte infrastructura, aceasta să fie direcţionată către una inteligentă, care poate să asigure unui conducător de autoturism electric cei trei piloni pe care vrea să îi asigure şi Uniunea Europeană: accesibilitate, itineranţă şi interoperabilitate, astfel încât utilizatorii să aibă acces la infrastructură indiferent de operator”, este de părere Daniel Vlad, reprezentantul e-Mobility.

O măsură foarte bună ce ar putea fi luată de autorităţi este găsirea unei soluţii astfel încât o persoană ce locuieşte la bloc să aibă posibilitatea de a instala pe locul său de parcare o staţie de încărcare, crede Alexandru Rogojinaru. La nivelul parcărilor publice se pot face locuri de parcare special pentru maşini electrice, explică el, unde să fie instalat un blocator de parcare de tip retractabil care eliberează locul după ce posesorul se autentifică la punctul de încărcare.

Cum va evolua, în anii ce urmează, piaţa maşinilor electrice în România? „Dacă vorbim de anii 2015-2016 – cu o creştere de 100% a numărului staţiilor de încărcare, dublarea numărului de vehicule pur electrice înmatriculate – e clar că trendul e unul ascendent şi nu ne putem gândi decât la bine. Gradul de conştientizare creşte, oamenii sunt din ce în ce mai receptivi la vehiculul electric şi înţeleg din ce în ce mai multe despre acesta”, crede Nicolae Mocioi. „Din cele 4,7 milioane de maşini din România, 1,5 milioane sunt înmatriculate în Bucureşti – această statistică poate spune multe despre un oraş. Toate aceste maşini produc gaze, poluează; Bucureştiul este obligat să treacă la maşini electrice.”

Optimismul este împărtăşit şi de reprezentanţii Kaufland: „Într-adevăr vânzările de maşini electrice au crescut în România şi cu siguranţă vor avansa considerabil şi în următorii ani. Maşinile electrice sunt din ce în ce mai populare şi tot mai multe persoane sunt interesate de achiziţia unui automobil electric.”