Adrian Ion crede că cea mai mare provocare pentru producătorii auto în zona de maşini electrice ţine de mentalitatea tradiţionalistă şi refractară a cumpărătorilor în ceea ce priveşte autonomia unei maşini electrice. „Deşi studiile au demonstrat că traseul zilnic nu depăşeşte în medie 50 de kilometri, avem încă blocajul de a accepta noua tehnologie”, crede el. „Îmi amintesc că acum câţiva ani telefoanele mobile aveau autonomie la baterie chiar de o săptămână. Probabil clienţii ar fi considerat atunci inacceptabil ca bateria să ţină o zi şi seara să pui telefonul la încărcat. Acum e aproape norma. Ţine de învăţare şi acceptarea unei realităţi.”

Lipsa de informaţii, faptul că puţini merg la producător să solicite un drivetest cu maşina, lipsa campaniilor de promovare a acestor alternative sustenabile sau teama că eşti limitat ca distanţe parcurse reprezintă alţi factori care încetinesc adopţia maşinilor electrice. „Numai în zona de nord a Bucureştiului, în acest moment, pe o rază de 7 km există şase staţii de încărcare, dintre care trei super-chargere de 30 de minute şi trei la care încărcarea se poate face în 3-5 ore”, spune Adrian Ion, opinând că încărcarea bateriilor nu ar trebui să mai reprezinte o piedică. 

Cei de la AVER sunt însă de altă părere, după cum explică Mihai Neacşu: sunt trei componente majore într-un sistem de propulsie: motorul electric, partea de acţionare şi bateriile. Din toate aceste lucruri, singurul domeniu care a rămas în urmă este cel al bateriilor.

Bateriile cu litiu-ion se regăsesc în multe ramuri alte tehnologiei din prezent, de la telefon şi laptop la aeronave şi automobile electrice. Tehnologia a fost descoperită prin anii ’70, însă avea să fie comercializată abia două decenii mai târziu. Litiu-ion este una dintre cele mai bune tehnologii în domeniul bateriilor; acestea şi-au crescut densitatea de energie cu 5% în fiecare an, iar costurile s-au redus cu 8% anual, conform unui raport al firmei de cercetare IDTechEx.

Potrivit IDTEchEx, piaţa bateriilor va fi dominată şi în următorii zece ani de bateriile litiu-ion, dar există anumite tehnologii care „în condiţiile potrivite ar putea lua 10% din piaţă, datorită faptului că deja sunt folosite în segmente nişate”.

Conform estimărilor, segmentul bateriilor litiu-ion ar urma să ajungă la 3.130 MW până în 2020, cu un avans anual de 72%, în mare parte datorită creşterii cererii pentru dispozitive de stocare a energiei electrice. „Costul bateriilor Li-ion este o mare provocare pentru industrie. Companiile se concentrează pe dezvoltarea bateriilor eficiente din punctul de vedere al costului, acesta scăzând în medie cu 23% în fiecare an”, a spus Sayani Roy, expert al TechNavio, firmă de cercetare de piaţă. Şi Tesla, producător ale cărui automobile au baterii litiu-ion, vrea să scadă costul bateriilor la 100 de dolari/kWh până în 2020; acest lucru ar însemna o reducere de 3,5 ori, preţul lor fiind în prezent de aproape 350 de dolari/kWh.

Un exemplu pozitiv este parteneriatul dintre Tesla şi Panasonic ca şi faptul că din 2008 până în prezent costul unei baterii pentru automobilele Tesla s-a înjumătăţit, în timp ce capacitatea de stocare a crescut cu 60%. Iar compania lui Elon Musk a anunţat Tesla Model 3, pe care vrea să-l lanseze anul acesta, un automobil de 35.000 de dolari cu o autonomie de aproape 350 km, ce reprezintă o îmbunătăţire considerabilă şi un pas spre mass-market; modelul este încă departe de un automobil tradiţional, care poate merge peste 560 km cu un plin şi care are un preţ de achiziţie mult mai mic.

„Una din inovaţiile referitoare la bateriile de acumulatoare acide cu plumb, destinate autovehiculelor echipate cu motoare termice, a fost introducerea tehnologiei Start & Stop, care presupune oprirea motorului termic în timpul staţionărilor intraurbane (stopuri, treceri de pietoni, intersecţii etc.) sau extraurbane («gâtuiri» ale traficului aglomerat pe autostrăzi la orele de vârf). În acest mod, se preconizează o economie generală a consumului de combustibil cuprins între 3% - 5% şi, în mod implicit, o reducere a emisiilor de CO2, în mod proporţional”, spun reprezentanţii producătorului de baterii Rombat.

Progresul tehnologic, dar şi restricţiile impuse legate de poluarea mediului înconjurător (limita maximă a emisiilor de CO2 pentru autovehicule este de 130 g CO2/km în 2015 şi 95 g CO2/km în 2020) a dus la apariţia unor noi tipuri de baterii EFB (Enhanced Flooded Battery) şi AGM (Absorptive Glass Matt) sau bateriile cu litiu-ion, bateriile cu sodiu destinate automobilelor electrice sau hibrid.