Dupa ce franarea creditarii a dus aproape de limita inghetului achizitiile de locuinte si masini, efectul crizei se simte acum si pe listele de cumparaturi. Daca banii pentru alimente, alcool si tutun nu sunt mai putini, doua treimi dintre romani sustin ca isi reduc cheltuielile pentru mobila, decoratiuni interioare, imbracaminte si accesorii vestimentare.
“Nu am observat o schimbare a traficului in hipermarketurile noastre”, afirma Andreea Mihai, director de marketing la Carrefour. In schimb, consumatorii sunt mult mai atenti la pret; daca inainte factorul pret era primul care conta in alegerea unui produs, acum este “primul plus plus, daca se poate spune asa”. O alta dovada de chibzuinta din partea cumparatorilor este cresterea vanzarilor la produsele de marci proprii ale magazinelor (mai ieftine decat brandurile gratie faptului ca nu suporta cheltuieli de marketing), respectiv cu 12% in luna ianuarie fata de perioada similara din 2008. Romanii nu sunt pregatiti sa se intoarca la un stil de viata mai auster si sa renunte la standardele cu care s-au obisnuit, astfel incat prefera sa se adapteze la contextul crizei cautand preturi mai mici.
In ansamblu, piata bunurilor de larg consum este cel mai putin afectata de psihoza crizei si nu este supusa unor schimbari dramatice. Mihaela Alexandru de la 360insights spune ca produsele la care consumatorii nu vor sa renunte si pentru care vor reduce cel mai putin cheltuielile sunt cele alimentare (11% dintre respondentii la studiu), utilitatile (24%) si produsele de ingrijire personala (28%).
Cei mai afectati sunt consumatorii cu venituri mici si cel mult medii, avand in vedere ca “impactul crizei nu se simte pe segmentele de produse premium, cel putin pe segmentul bunurilor de larg consum”, spune Ion Stefan, psiholog, lector universitar la Universitatea Transilvania din Brasov.
Shachar Shaine, director general al United Romanian Breweries Bereprod, imbuteliatorul marcilor Tuborg si Carlsberg, este unul dintre putinii manageri fericiti, pentru ca se poate lauda cu o crestere a vanzarilor. “Pana acum am inregistrat la nivel de companie o crestere in volum de 3% fata de aceeasi perioada a anului precedent”, afirma Shaine. Cresterea vine insa din segmentul de retail, pentru ca in hoteluri, restaurante si catering (HoReCa) se inregistreaza o stagnare: oamenii se orienteaza mai mult spre consumul de acasa, in detrimentul celui in localuri.
Ideea este sustinuta si de operatorii din HoReCa. “Clientii au un apetit mai scazut de consum si desi avem un plus de 2-3% al numarului de tranzactii, media pe tranzactie este cu 10-15% mai mica decat in perioada similara a anului trecut”, spune Dragos Petrescu, care controleaza prin intermediul companiei Trotter Prim lanturile de restaurante City Grill si Buongiorno, cafenelele City Cafe si restaurantul Caru’ cu Bere.
Petrescu se declara “conservator” (pentru ca “e clar ca oamenii vor reduce tot mai mult consumul”) in privinta rezultatelor financiare din 2009, avand bugetata aceeasi cifra de afaceri ca si anul trecut, ceea ce inseamna crestere zero. Cu toate acestea, omul de afaceri considera ca domeniul HoReCa este favorizat fata de altele, pentru ca inaintea cheltuielilor din restaurante, clientii trebuie sa taie de pe lista cheltuieli mai mari - masini, case sau vacante. “Pana acum suntem in grafic, dar urmatoarele sase luni sunt critice”, considera Petrescu, care nu se asteapta la o imbunatatire a mediului de afaceri in general mai devreme de finalul anului 2010.
Aceeasi atitudine precauta este afisata in general de intregul mediu de afaceri, iar managerii nu doar ca se codesc sa se laude cu previziuni de crestere de doua cifre, asa cum s-a intamplat pe parcursul ultimilor ani, dar vad stagnarea ca pe o tinta. Insa marile companii evita sa lanseze previziuni pesimiste.
Richard Moat, CEO al Orange Romania, spune ca romanii sunt mai prudenti cu bugetul de cheltuieli curente. “O mare parte dintre clientii serviciilor de telecomunicatii prefera sa se incadreze in valoarea pachetelor de servicii utilizate, ceea ce a determinat in ultima perioada o diminuare usoara a consumului suplimentar de servicii.”
