Cu toate acestea, varfurile din ianuarie si februarie sunt peste varfurile de acum un an; in 2009 s-a vandut mai mult de Ziua Indragostitilor sau in ianuarie pentru produsele cu reduceri, spune Laufer. El isi explica fenomenul prin faptul ca oamenii au inceput sa cheltuiasca mai putin, economisind pentru “orice eventualitate”. Nu mai cumpara haine si in timpul saptamanii, merg doar in weekend sau pentru un cadou sau la final de luna, dupa ce si-au platit toate datoriile.

 

Cu cat mai mare este pretul, cu atat este mai rapida scaderea vanzarilor; aceasta explica ordinea in care sunt afectati comerciantii. Oana Iliescu, codirector al companiei de consultanta imobiliara DTZ Echinox si unul din cei mai experimentati brokeri de inchiriere a spatiilor comerciale din noile mall-uri, adauga ca afectati cu precadere sunt comerciantii care care vand produse mai scumpe. “Intai a fost segmentul auto, apoi a fost randul produ­selor electrocasnice”, spune Iliescu, adaugand ca retailerii de bunuri de consum (supermarketurile si hipermarketurile) nu sunt atat de afectate de situatia actuala.

 

Consultantii imobiliari spun ca aceste schimbari au loc mai ales in provincie, impactul crizei fiind mai mic in Bucuresti. “Provincia este practic o alta tara fata de Bucuresti, de la puterea de cumparare pana la obiceiurile de consum. Spre exemplu, zona de vest pare a fi mai orientata spre economisire, locuitorii sunt mai conservatori si mai atenti cu cheltuielile lor, in timp ce regiunile de est si sud sunt orientate mai mult spre cheltuirea banilor pe moda si distractii”, afirma codirectorul DTZ. Razvan Gheorghe, directorul general al Cushman & Wakefield Romania, afirma recent ca aceia care au deschis magazine in provincie sunt cel mai afectati, in special cei din fashion restaurantele si cafenelele. “Consumatorul nu mai iese la fel de des in oras”, spunea el; “tot ce este mai scump decat mass-market nu mai merge”.

 

Bunurile de folosinta indelungata, electronicele si electrocasnicele, au inceput sa dea semne de incetinire a vanzarilor inca de la finele anului trecut, declara Ciprian Moga, managing director al iQuest Consulting, companie de consultanta in retail. “In special electrocasnicele mari, ale caror vanzari sunt puternic dependente de creditare, inregistreaza stagnari importante”, spune Moga. El adauga ca piata in acest sector se sustine doar prin vanzarile de televizoare cu ecran plat si din articole IT (notebook-uri si accesorii).

 

Conform lui Jiri Rizek, CEO al Flamingo International, traficul in magazinele de retail de electronice, electrocasnice si IT s-a diminuat pe ansamblu cu aproximativ 30%, nu atat pe seama magazinelor din centre si parcuri comerciale, ci a celor stradale. Scaderea se vede insa in cazul majoritatii magazinelor, factorul cel mai important din ecuatie fiind pozitionarea magazinelor sau a centrelor comerciale. Au scazut atat valoarea produselor cumparate, cat si numarul cumparatorilor.

 

“Anul acesta nu cred ca vom mai vedea aceeasi inghesuiala in magazine, cum se intampla cand a fost introdus pe piata creditul cu buletinul”, crede Rizek. Consumatorii tind sa se rezume strict la ce au nevoie si la preturi mai mici decat ar fi fost dispusi sa plateasca acum un an, spre exemplu. Ideea este sustinuta de Alexandru Bratu, directorul general al retelei de magazine Intersport, care se asteapta ca abia bilantul lunilor martie-aprilie sa arate care sunt efectele crizei la nivelul cumparatorului, pentru ca perioada ianuarie-februarie nu este cea mai relevanta la nivel de vanzari, atata vreme cat la inceput de an magazinele isi atrag clientii prin reduceri. “De la shoppingul de placere se va evolua catre cel de necesitate”, afirma el.

 

“Piata de electroretail este in scadere vizibila, iar cei care spera ca va trece printr-o recuperare rapida sunt naivi”, comenteaza directorul Flamingo International. Compania a amanat cu aproximativ doi ani planurile de extindere creionate inainte de inceperea crizei, ramanand sa vada cum evolueaza piata. Pana atunci, strategia companiei este sa tina costurile sub control, sa ajusteze gama de produse si sa diminueze stocurile.

 

Altadata vedete si pe rafturile hipermarketurilor, electrocasnicele au intrat intr-un con de umbra. Tjeerd Jegen, director general al retelei Real Romania, spune ca acum, in cazul produselor non-alimentare si in special in cazul electrocasnicelor si al produselor IT, clientii se concentreaza in special pe promotii. “Oamenii fie amana cheltuielile mai mari, fie cumpara produse mai ieftine”, declara Jegen.

 

Totusi, in privinta produselor alimentare, care reprezinta cea mai mare parte a afacerii unui hipermarket, managerul Real Romania crede ca tendinta de crestere se va mentine si anul acesta. Compania, care are pe piata romaneasca 20 de magazine si planuri pentru a inaugura inca patru in 2009, a inregistrat anul trecut o crestere de 92% a vanzarilor, ajungand la 638 de milioane de euro.

Carrefour: “Nu am observat o schimbare a traficului in hipermarketurile noastre”

Porsche Romania: "Piata auto s-ar putea intoarce acum din nou la nivelul anului 2003, cand se vindeau 120.000-140.000 de masini noi"

Mircea Kivu, Imas: “Consumatorii romani sunt prea obisnuiti cu frenezia consumului din ultimii ani ca sa-si schimbe acum radical modul de gandire”