Cum banca centrala tocmai a imbunatatit prognoza de inflatie pentru anul acesta (de la 4,4% la 4,3%) si pentru la anul (de la 2,8% la 2,6%), iar criza a dezumflat atat balonul preturilor imobiliare, cat si pe cel al salariilor, ne putem intreba daca mai e cazul sa ne temem de inflatie. Ionut Dumitru atrage atentia ca scenariul in care deprecierea leului va continua “ar crea presiuni inflationiste puternice si ar crea o combinatie recesiuneinflatie mare (stagflatie) extrem de periculoasa, care trebuie evitata” - si chiar daca n-am avea de-a face cu un asemenea scenariu, rata inflatiei ramane inca ridicata.

Intr-adevar, in luna iunie, Romania a avut pentru a treia luna la rand cea mai inalta inflatie din UE (5,9%, fata de o inflatie negativa, de -0,1%, in zona euro). Vlad Muscalu, reprezentantul ING, vorbeste si el de “apropierea de sfera stagflatiei”, invocand estimarile deloc optimiste ale ING privind o scadere cu 7,1% a economiei in 2009 si o inflatie anuala de 6,3%. Muscalu considera ca pericolul inflationist se mentine nu numai din cauza politicii fiscale laxe de anul trecut, dar si a riscurilor legate de productia din agricultura, de preturile internationale ale energiei si de cursul de schimb (ne amintim, prin contrast, de rolul constant de factor dezinflationist pe care l-a avut aprecierea leului in ultimii ani).

Melania Hancila indica aceiasi factori - energia, agricultura si cursul valutar - spre a conchide ca ar trebui sa ne asteptam la presiuni inflationiste moderate, conducand la o rata anuala de 5% in decembrie. Catalina Molnar estimeaza o rata anuala de 4,7% la sfarsitul anului, influentata in primul rand de reducerea consumului. Florian Libocor “nu mai vede presiuni inflationiste”, iar Gabriel Cretu de la OTP apreciaza ca “vom pivota intre inflatie si stagflatie. Ceea ce nu cred ca ne dorim este deflatia”. Dupa Mihai Bogza, cea mai mare problema acum nu e inflatia, ci declinul economic - “daca economia e readusa pe drumul cel bun, mentinerea sub control a inflatiei nu va constitui o problema majora”. Evident, e greu de anticipat cand vom iesi din criza (si, ca atare, e dificil de facut o prognoza pentru leu pe termen lung).

Eugen Grecescu, dealerul-sef al Eximbank, considera ca in tot cazul, Romania va iesi mai tarziu din criza decat celelalte piete emergente din regiune (Ungaria, Polonia, Cehia). Cat priveste estimarile cu bataie mai lunga, Rozalia Pal ramane singura care se incumeta la asa ceva: daca economia va reusi sa iasa din recesiune restructurata corect (si cu ajutorul UE), afirma ea, atunci ne-ar astepta o apreciere si nominala, si reala a leului pe termen lung. Mai exact, o apreciere care ne-ar duce spre un nivel stabil de curs mediu: 4 lei/euro.