Daca Romania trece cu bine de aceasta proba, atunci soarta pe mai departe a cursului ramane legata in mod decisiv de doi factori: conjunctura globala a crizei, unde tari ca Romania nu exista ca actori capabili sa influenteze situatia, si felul cum vor actiona autoritatile pe plan intern, ceea ce e imposibil de despartit de contextul electoral al urmatoarelor luni. Reprezentantii bancilor tind sa vada in mod diferit ponderea acestor factori. Pentru cei de la Intesa SanPaolo, “presiunile asupra monedei nationale sunt legate mai ales de sentimentul investitorilor decat de starea economiei si situatia politica, iar alegerile nu vor avea impact asupra cursului decat daca va exista “un blocaj politic sau situatii tensionate ce automat vor transmite investitorilor sentimentul de instabilitate politica”.

La polul opus se situeaza Eugen Grecescu de la Eximbank, pentru care factorii interni vor conta mai mult in evolutia cursului. In speta, situatia politica va influenta negativ moneda “prin incercarea de cosmetizare a realitatii de catre candidatii/partidele aflate la putere”. Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank, crede ca “riscul cel mai mare pentru leu este legat de evolutia acordului cu FMI” si de posibila lipsa de angajament a Guvernului pentru a tine sub control deficitul fiscal. De aceeasi parere este Rozalia Pal, senior economistul UniCredit, pentru care “riscul politic combinat cu politica fiscala neadecvata constituie principala sursa de risc pentru tara”, astfel incat nerespectarea conditiilor din acordul cu FMI ar duce la deteriorarea ratingului, cu impact asupra cursului valutar.

Din punctul ei de vedere, influentele de apreciere a leului ar putea sa vina mai degraba de la evenimentele externe, in ipoteza ca economia globala ar incepe relansarea si s-ar relua fluxurile de investitii spre pietele emergente. Deocamdata, cea mai recenta analiza unde apare amintita perspectiva leului ii apartine agentiei de rating Fitch, care considera ca riscurile de depreciere depind de aplicarea programului convenit cu FMI si de perceptia de ansamblu a investitorilor asupra Europei Centrale si de Est. Intr-o ancheta de saptamana trecuta a agentiei Reuters asupra monedelor din regiune, la care au participat 39 de analisti financiari, leul apare ca depreciindu-se fata de euro cu 1,8% in urmatoarele sase luni, la 4,28 lei/euro, urmand ca in august 2010 sa revina la un curs de 4,18.

Articolul Reuters, cum era de asteptat, privilegiaza ca oportunitate de investitie zlotul polonez (asteptat sa se aprecieze cu 6% fata de euro), moneda singurei tari din regiune ce s-a dovedit pana acum capabila sa evite recesiunea. Unul dintre analistii citati de Reuters admite ca alegerile din octombrie din Cehia “ar putea afecta coroana”, insa consecintele par minore, din moment ce previziunea este de apreciere cu 3% in urmatoarea jumatate de an. Dar leul? “BNR va interveni probabil pentru mentinerea cursului pana la alegerile prezidentiale din noiembrie. Dupa aceea, vom vedea...”, raspunde scurt Dragos Cabat, managing partner al companiei de consultanta si intermediere financiara Financial View si presedinte al Chartered Financial Analyst Romania. “Este important ca situatia politica sa nu fie lasata sa impacteze negativ zona economica, desi din pacate istoria post-decembrista a Romaniei este plina de exemple contrare”, adauga Mihai Bogza.

La randul ei, Meral Omer, directorul de trezorerie de la Libra Bank, nu-si ascunde pesimismul cand spune ca “derapajele fundamentelor economice, lipsa unor politici clare privind iesirea din criza si perspectivele unor posibile generozitati electorale nu pot crea premisele unei evolutii favorabile a monedei nationale”. De notat ca temerile privind “derapajele”, ca sa folosim termenul lor, nu se traduc automat prin previziuni sumbre privind cursul de schimb. Pentru decembrie, Omer vede un euro la 4,25-4,30 lei, Mihai Bogza - la 4,10-4,30 lei, iar Dragos Cabat - la 4 lei, in timp ce Cristian Geanaliu de la Garanti Bank, care pune alegerile in fruntea listei de factori cu impact previzibil asupra monedei (alaturi de dobanda BNR, deficitul bugetar si acordul cu FMI), pariaza pe 4,10 lei. Explicatia consta in faptul ca e putin probabil ca toti factorii negativi care ar putea influenta cursul sa actioneze toti deodata si cu aceeasi relevanta.