Specialiştii în tehnologie consideră că principala cauză a acestui interes crescut este scăderea dramatică a preţului pieselor de hardware, fapt care a dus şi la ieftinirea altor produse. Un alt motiv, crede Mike Harris, CEO al companiei Zonoff, este modul cum societatea de azi, influenţată masiv de social media, a transformat aşteptările consumatorilor şi a transformat ştiinţa casei inteligente în ceva mainstream: „Ideea de a vedea şi de a-ţi putea controla casa prin intermediul unui smartphone are sens, deoarece oamenii sunt deja conectaţi la multe alte lucruri din viaţa lor.“

Televizoarele inteligente stau cel mai bine la notorietate şi grad de adopţie, potrivit unui studiu Omnibus realizat de GfK. Aproape 20% din românii din mediul urban spun că au auzit de acest produs şi îl utilizează deja, şi peste 35% declară că au auzit şi le-ar plăcea să îl folosească. Integrarea funcţionalităţii de accesare a internetului dublează atractivitatea televizorului, astfel că peste 70% din adolescenţii între 15 şi 17 ani îşi doresc un smart TV.

După smart TV, produsul care se bucură de cea mai mare popularitate în perioada aceasta este ceasul inteligent. În rândul utilizatorilor de internet din mediul urban, gradul de utilizare pentru ceasurile inteligente este foarte mic, sub 2%. Dorinţa de a-l avea însă îi animă pe mai mulţi, 34% din cei chestionaţi. Este un gadget a cărui adoptare poate fi determinată de trenduri din mai multe industrii: telecomunicaţii, sănătate, media, retail şi în consecinţă  monitorizarea dezvoltării lui este relevantă pentru fiecare dintre ele. „Ceasurile inteligente şi accesoriile pentru fitness şi sport au crescut în importanţă în România în utlimele luni, drept urmare începând din aprilie 2015 am început monitorizarea vânzărilor lor lunar în panelul nostru de retail. Desigur, piaţa este încă la început şi există potenţial de dezvoltare pe  toate canalele de vânzare“, remarcă Ileana Tîlvan, head of digital, retail and technology client service, GfK România.

Următoarele clasate, serviciile de stocare în cloud, se bucură de utilizare din partea a aproape 10% din românii din mediul urban, dar rata creşte la 25% pentru cei între 18 şi 24 de ani. Procente aproximativ egale întâlnim în cazul celor cărora le-ar plăcea să utilizeze un astfel de serviciu pe viitor, pentru ambele segmente.

Pe locul al treilea în top se situează plăţile realizate de pe mobil, dar începând de aici utilizatorii încep să scadă considerabil. Aproximativ 1 din 20 de români din mediul urban realizează plăţi „în mişcare“, însă de trei ori mai mulţi şi-ar dori să o facă. Numărul de utilizatori se dublează în rândul tinerilor între 18 şi 24 de ani.

Rezistenţa cea mai mare în utilizare o întâlnim tot în rândul plăţilor de pe mobil (18%), dar şi în rândul autentificării biometrice (18%). Puţin peste două procente au folosit până în prezent acest tip de autentificare, în vreme ce 14% ar folosi-o, iar aproape două treimi nici nu au auzit de ea. „Când vine vorba despre rezistenţă în faţa noilor tehnologii, nu prea întâlnim diferenţe între segmentele de vârstă; percepţiile sunt destul de «consistente» şi continuă să fie recirculate între consumatori. Nu există însă marşarier pentru tehnologiile digitale. Există «staţionare» – până atingem o masă critică familiară cu noile concepte şi ar trebui să fim atenţi să nu «demarăm» prea repede, fiindcă este nevoie de un efort conştient în educarea şi în creşterea awareness-ului. Apoi, din ce observăm până acum, există viteza întâi – gradul de adopţie în rândul utilizatorilor de internet – şi viteza a doua, gradul de adopţie în rândul tinerilor. Nu ajungi la viteze supersonice dintr‑odată, deşi, fiind vorba de internet şi digital, câteodată avem impresia că lucrurile trebuie să se întâmple mult mai repede“, spune Andreea Coca, digital market intelligence consultant în cadrul GfK România.

MAI MULT DECÂT CONECTIVITATE

Din punctul de vedere al mediului înconjurător, automatizarea caselor poate aduce anumite beneficii. Programarea termostatelor, de exemplu, poate avea un impact semnificativ şi poate duce la o scădere a consumului de energie cuprinsă între 10 şi 30%. „Mesajul evident către consumator este că acesta nu mai trebuie să risipească energia“, notează Tom Kerber, director de cercetare pentru controlul caselor în cadrul companiei Park Associates.

Un exemplu bun în acest sens sunt laboratoarele Nest, care au intrat în atenţia opiniei publice odată cu dezvoltarea unui termostat inteligent menit să ajusteze consumul şi să scadă costul întreţinerii unei case. Mişcarea celor de la Google din ianuarie 2014, atunci când au achiziţionat compania Nest pentru 3,2 miliarde de dolari, confirmă practic cererea crescută, la nivel global, pentru produsele şi soluţiile care constituie ceea ce denumim generic „casa inteligentă“.

„Din ce în ce mai mult, o casă inteligentă promovează conceptul de eficienţă energetică. Tocmai capacitatea de presetare a unor orare clare de funcţionare a sistemelor din casă, dar şi a electronicelor şi electrocasnicelor, conferă avantajul unui consum optim de energie şi astfel reduce costurile cu electricitatea“, subliniază Codruţa Marin. A remarcat în ultima perioadă acele produse care asigură controlul cât mai facil al unui număr tot mai mare de dispozitive. La scară globală: „Sunt produse inteligente care se transformă în adevărate facilitatoare «full-on» pentru întreaga locuinţă. Principalele dispozitive inteligente utilizate la scară largă pot fi interconectate: sistemul de iluminat, uşa de la garaj, maşina de spălat, sistemul de ventilaţie sau de încălzire.“