De ce discutăm atât de mult despre antreprenoriat, despre încurajarea start-up-urilor şi a ideilor tinerilor care îşi doresc o afacere proprie? Încurajarea iniţiativei private reprezintă principalul element care poate duce la o creştere economică sănătoasă; antreprenorul Marius Ghenea atrage atenţia asupra faptului că „România ar trebui să ajungă măcar undeva la 35 de întreprinderi la mia de locuitori“. Cele mai recente statistici vorbesc despre 24 de firme mici şi mijlocii la mia de locuitori, jumătate din media Uniunii Europene.

În ultimii ani, facilităţile pentru tinerii investitori au crescut semnificativ. Întreprinzătorii locali care îşi înfiinţează un start-up au în prezent la dispoziţie 13 hub-uri în toată ţara unde îşi pot înregistra sediul social al firmei şi unde au de asemenea la dispoziţie servicii de consultanţă şi posibilitatea de a accesa diferite surse de finanţare pentru afacerea lor. Cele 13 hub-uri sunt localizate în Capitală şi în marile oraşe din ţară - Braşov, Sibiu, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Constanţa.

Hub-urile sunt locaţii în care se „nasc“ practic comunităţi de start-up-uri, unde proaspeţii antreprenori doar împart spaţiul de lucru cu alţi antreprenori sau în interiorul cărora se înfiinţează şi acceleratoare şi incubatoare de afaceri care oferă şi acces la finanţare – la o comunitate de potenţiali investitori. „Dacă ne uităm ce se întâmplă în hub-urile din alte părţi, aceasta este şi direcţia de dezvoltare – ca ele să se transforme treptat în acceleratoare/incubatoare de afaceri care să pregătească start-up-uri pentru transferul lor pe pieţe mai dezvoltate din punct de vedere tehnologic“, spune Sergiu Neguţ, investitor de tip business angel, asociat în prezent în mai multe companii precum Softelligence, Intermedicas, Hart Consulting, Mindit, 2Parale şi Frufru. În Bucureşti există la momentul actual patru hub-uri funcţionale – ImpactHub şi TechHub (francize), Connect Hub şi We Love Digital (iniţiative locale). TechHub şi We Love Digital se adresează exclusiv start-up-urilor din zona de tehnologie, în timp ce Impact Hub şi Connect Hub sunt hub-uri generaliste.

Putem spune că antreprenoriatul românesc traversează o perioadă bună, iar acest lucru se reflectă mai ales în IT. Industria de software este în plină ascensiune, fapt dovedit şi de statisticile publicate recent de către Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii (ANIS). Conform studiului „Software and IT Services in Romania“, realizat de Pierre Audoin Consultants, veniturile companiilor româneşti de software şi servicii IT au crescut cu 13% în 2014 faţă de 2013. 

Prognoza pentru 2015 indică o creştere de 14% a veniturilor industriei, iar rata de creştere anuală medie estimată pentru următorii 3 ani este de 11%. „Industria de software şi servicii este una dintre cele mai performante pe care România le are în prezent, dată fiind rata de creştere de 4 ori mai mare decât cea estimată pentru întreaga economie. În 2014, industria IT&C a înregistrat cea mai mare pondere în PIB de până acum - 6%, din care 2,5% este generat de software şi servicii.  Studiul efectuat de către partenerii de la PAC ne arată că tendinţele de creştere, mai ales la export, sunt solide şi nu sunt bazate pe oportunităţi trecătoare“, explică Teodor Blidăruş, vicepreşedinte al ANIS.

Eugen Schwab, Vice-President Romania & CEE în cadrul Pierre Audoin Consultants (PAC), crede că numărul şi gradul de pregătire a specialiştilor este în continuare bariera care împiedică industria de software şi servicii informatice din România să crească în continuare cu peste 15-20% pe an: „România se află astăzi în faţa unei şanse uriaşe de a deveni un motor regional pentru servicii IT şi produse software, cu condiţia ca sistemul de educaţie să evolueze rapid, iar facilităţile fiscale să ajute la crearea de valoare adăugată. Potenţialul teoretic al industriei de software şi servicii informatice este de peste 6 miliarde de euro până în 2020, însă acest nivel nu se va atinge într-un mod haotic, ci doar într-un cadru extrem de organizat, de la nivel de sistem educaţional, curriculum, facilităţi fiscale, fonduri europene folosite corect şi atragere de investiţii masive“.