În SUA, producătorii de bere artizanală au înregistrat vreme de opt ani consecutivi creşteri de două cifre, până în 2015 (când plusul a fost de 13%), însă lucrurile au încetinit considerabil anul trecut, când expansiunea a fost de doar 6%, consumul pe această piaţă ajungând la 24,6 milioane de butoaie. Consumatorii sunt dispuşi să plătească mai mult pentru o bere de calitate, ceea ce a propulsat avansul berii artizanale, care este mai scumpă decât produsele marilor companii din industrie.

La nivel mondial, volumele produse de marii berari stagnează, o explicaţie fiind avântul luat de industriei vinului şi cea spirtoaselor. În alte industrii de băuturi, precum cea a spirtoaselor sau a cafelei, produsele scumpe ajung şi la o cotă de piaţă de până la 40%; privind acest model, se poate considera că şi berile craft au loc de creştere. Pentru a ţine pasul cu acest fenomen, şi marii berari îşi diversifică portofoliile, oferind diferite tipuri de bere (lager, ale, stout etc), dar şi cidru de mere cu diferite arome, încercând astfel să atragă mai mult din publicul feminin. „Piaţa berii se află într-un proces de maturizare, tradus în special prin diversificarea preferinţelor consumatorilor. Producătorii îşi adaptează practic permanent portofoliile de produse la acest trend, prin lansarea de noi sortimente”, spune Julia Leferman, director general al Asociaţiei Berarii României.

O altă metodă pentru jucătorii mari din piaţa berii este adăugarea produselor de tip craft în portofoliu, fie prin achiziţionarea unor mărci, fie prin producerea proprie a unor beri craft, deşi volumele mari de producţie le elimină din această categorie. Toţi cei patru mari jucători din SUA, Anheuser-Busch InBev, Molson Coors, Heineken şi Constellation Brands, au început să achiziţioneze beri craft.

O PICĂTURĂ ÎN OCEANUL DE HECTOLITRI DE BERE

Se ştie că românii sunt mari băutori de bere şi o preferă în dauna vinului sau a altor băuturi cu alcoolemie mai mare. Drept dovadă este şi consumul de bere pe cap de locuitor (80 de litri). Astfel, românii sunt pe locul opt în Europa la acest capitol, clasamentul fiind condus detaşat de cehi (143 de litri), urmaţi de germani (106 litri) şi Austria (105 litri), potrivit ultimelor statistici. Francezii şi italienii consumă cele mai mici cantităţi de bere - doar 31 de litri pe cap de locuitor. Cel mai bun an pentru piaţa berii locale a fost 2008, atunci când consumul s-a situat la 100 de litri per capita.

Potrivit Euromonitor, volumul vânzărilor de bere pe plan local în 2016 a scăzut cu 1%, însă fenomenul nu a fost neapărat surprinzător, din cauza „creşterii excepţionale înregistrate în 2015”. Conform datelor furnizate de către Asociaţia Berarii României, volumul pieţei berii în 2016 s-a menţinut la 15,8 milioane hl, nivel atins şi în 2015.

Vânzările de bere de tip stout şi ale au crescut foarte mult, cu 17%, respectiv 11%, conform datelor Euromonitor; e drept însă că şi bazele de plecare ale volumelor au fost mici. De asemenea, şi berea de tip lager premium a crescut puternic (10%), în principal pe fondul veniturilor tot mai mari ale consumatorilor, care astfel sunt dispuşi să cheltuie mai mult pe o bere premium. Berea nonalcoolică este prezentă pe piaţă, însă vânzările rămân neseminificative. „Cumpărarea unei beri fără alcool pare contraintuitivă pentru consumatorii români şi nu este de aşteptat ca vânzările să crească în viitor”, potrivit Euromonitor.

Industria locală a berii este singura piaţă de dimensiuni mari din sectorul bunurilor de larg consum unde importurile nu au reuşit să ajungă nici la 5%. Multinaţionalele din sector au restructurat businessurile locale după un lung şir de achiziţii, dar au păstrat 97% din producţie în fabricile din România.

Consumul de bere la sticlă a avut o creştere de peste 3% în 2016, faţă de 2015, însă tipul de ambalaj preferat de români rămâne PET-ul, care şi-a adjudecat mai bine de jumătate din volumele vândute. Istoria berii la PET începea în România în 1998, atunci când Bere Mureş, la aceavreme o afacere antreprenorială românească, a introdus acest tip de ambalaj, adoptat ulterior de toţi producătorii de bere.

Deşi piaţa, evaluată la peste 2 miliarde de euro, este dominată de companii controlate de grupuri multinaţionale, cele mai vândute branduri sunt româneşti. Astfel, cele mai consumate beri în România sunt Timişoreana, Bucegi şi Ciucaş.

Ursus Breweries, liderul pieţei berii de pe plan local, a avut în 2016 o cifră de afaceri de 1,63 miliarde de lei şi un profit de 145 de milioane de lei. Pe locul doi se află Heineken, care anul trecut a realizat o cifră de afaceri de 1,2 miliarde de lei  şi cu un profit de 162 milioane de lei (+45% faţă de 2015). Clasamentul este completat de Bergenbier, cu venituri de 572 de milioane de lei.

În ceea ce priveşte cota de piaţă, Asahi Group Holdings Ltd, producătorul unor branduri de bere precum Ursus, Timişoreana sau Ciucaş, conduce clasamentul cu o cotă de piaţă de 35,8% în industria locală a berii, potrivit Euromonitor, urmată de Heineken, cu branduri precum Bucegi, Heineken sau Silva, cu o cotă de piaţă de 32,7%. În aceste condiţii, unde se situează producătorul de bere artizanală, care vinde produse din diferite tipuri de hamei şi malţ, au arome diferite, exotice, dar care vine şi cu un preţ mai ridicat? „Cred că piaţa se va dezvolta până va ajunge la o maturitate, aş spune undeva la 3-5% din total volum de vânzări. E greu de estimat când se va întâmpla acest lucru, însă sunt multe micro-berarii în lucru. Iar faptul că toate multinaţionalele stau cu ochii pe noi, înseamnă că facem ceva bine, din care vor şi ei o bucată”, este de părere Laurenţiu Bănescu.

„Deşi preţul unei beri artizanale este mult mai ridicat faţă de cel al uneia industriale, românii au primit-o ca pe o alternativă sănătoasă pentru clasicele produse oferite de marile corporaţii”, consideră Ioan Mitroi.