Când la serviciu nu ajungi pe jos

"Lipsa spaţiilor reprezintă un factor de stres pentru angajaţii companiilor care nu beneficiază de facilităţile de parcare ale clădirilor de birouri", spune Maria Florea, associate director în cadrul departamentului de birouri al Colliers International. Pentru închi-rierea unei clădiri de birouri oferirea de locuri de parcare pentru chiriaşi este, potrivit lui Florea, un criteriu foarte important, care reprezintă chiar un avantaj concurenţial în stabilirea noului birou. Mai mult decât atât, importanţa lui depinde de profilul firmei - companiile din industria bunurilor de larg consum sau din industria farmaceutică, de exemplu, având flote foarte mari de maşini de serviciu, pot ajunge la o raţie de parcare de un loc la fiecare 20 mp de suprafaţă utilă. Potrivit datelor Colliers International, o companie beneficiază în medie de un loc de parcare la fiecare 50-100 mp închiriaţi. Pentru clădirile de clasa A, există o normă de 1 la 50, însă în funcţie de zonă şi de alte particularităţi ale proiectului, se întâlnesc şi raporturi de 1 la 80, 1 la 100 sau chiar 1 la 150 în cazul unor clădiri mai vechi din zone foarte aglomerate, cum ar fi Piaţa Victoriei. Conform unei hotărâri de consiliu general din 2006, toate construcţiile noi destinate spaţiilor de birouri în Bucureşti trebuie să asigure un minim de un loc de parcare pentru fiecare 60 de mp utili, iar pentru clădirile care nu au această raţie, proprietarii sunt obligaţi la plata unei taxe pentru fiecare loc de parcare nerealizat în parcela proprie. În medie, companiile plătesc circa 80 de euro lunar pentru un loc închiriat, potrivit datelor Colliers International.

"Se manifestă o discrepanţă între preţul pe care chiriaşul este dispus să-l plătească pentru un loc de parcare şi tariful dorit de proprietar", spune Roxana Gîrceag, directorul de marketing al Regatta. Reprezentanţii CBAR susţin că alegerea unei anumite clădiri în funcţie de locurile de parcare diferă semnificativ în funcţie de amplasamentul clădirii şi de destinaţia spaţiului care urmează a fi închiriat. Spre exemplu, pentru o companie care doreşte un spaţiu de back-office şi se orientează spre zona Pipera va conta mai puţin numărul locurilor de parcare decât pentru o companie care doreşte un spaţiu pentru sediul central într-o clădire din zona Victoriei-Aviatorilor.

La mall e gratis

"Există foarte multe momente în zilele săptămânii, dar şi în weekend când cu greu mai găseşti un loc de parcare", explică Israel Visel, directorul AFI Cotroceni, decizia de a taxa parcarea începând cu a doua parte a anului. Clădirile de birouri din jurul complexului comercial, dar şi blocurile de locuinţe sunt un factor important în aglomerarea celor peste 3.000 de locuri de parcare din incinta AFI. "Câştigul de bani în plus din parcare e doar o prioritate secundară, cel mai important e ca adevăraţii clienţi ai mallului să aibă loc de parcare şi, deci, activitatea să se desfăşoare corespunzător", spune Visel. În momentul de faţă, doar Bucureşti Mall, primul mall deschis în Bucureşti, mai taxează parcarea, celelalte oferind nelimitat parcare gratuită. Ce-i drept, şi în cazul Bucureşti Mall, primele două ore de parcare sunt gratuite, iar cei care vizionează un film beneficiază de alte două ore fără plată. Explicaţia o dă tot managerul AFI: "Cei care îşi permit să nu taxeze parcarea o fac fie pentru că au suficiente locuri libere, dar şi pentru că se tem de faptul că, cerând bani în plus, şi-ar putea diminua traficul din magazine".

Florin Badea, administratorul parcării supraterane din incinta magazinului Unirea din Bucureşti, cu circa o mie de locuri, observă că locurile de parcare sunt folosite atât de clienţi, cât şi de persoane care au activităţi în zonă, de riverani, dar şi de angajaţii firmelor care îşi desfăşoară activitatea în cele două centre comerciale. "În zona Unirii este o problemă foarte mare cu posesorii de autoturisme deoarece aleg să parcheze în diverse locuri şi mai puţin în cele destinate autoturismelor", spune Badea, făcând referire la problema de mentalitate legată de plata acestui serviciu. Reprezentanţii Coldwell Banker Affiliates of Romania observă că, în pieţele vestice, centrele comerciale taxează parcarea, aceasta reprezentând o sursă constantă de venit care este luată în calcul inclusiv în momentul estimării veniturilor pe care centrul comercial le va genera. "Taxarea locurilor de parcare poate fi în primul rând un filtru de selecţie între clienţii centrului comercial şi riverani, cei din urmă putând parca autoturismele personale în acele spaţii datorită lipsei locurilor de parcare de lângă blocuri, blocând astfel un număr de locuri pe o perioadă mai lungă de timp", spune Costel Alecu, department manager retail & warehouses în cadrul Regatta. De asemenea, taxarea locurilor de parcare este şi un mod de contorizare sau monitorizare a clienţilor. După cum spune Alecu, veniturile din taxarea parcării, cu toate că reprezintă o sumă considerabilă la nivelul unui an, nu reprezintă o ţintă din punct de vedere financiar. "Pentru unele malluri, ar fi dezastruos să înceapă să taxeze parcarea", susţine Ilan Laufer, general manager al companiei Retail Group. Laufer observă ca regulă generală tendinţa mallurilor de a nu taxa parcarea în primii ani de funcţionare, tocmai pentru a crea o bază consistentă de clienţi. Dezvoltatorii mizează tocmai pe avantajul concurenţial oferit de lipsa taxelor, însă perioada de maturizare a pieţei va duce la situaţia în care mallurile cu un trafic consistent vor putea tarifa acest serviciu.