Afacerea Parcarea. Cine câştigă milioane de euro în oraşul unde parcarea e un calvar

Autor: Razvan Muresan Postat la 15 iulie 2012 961 afişări

Să locuieşti într-un oraş ca Bucureştiul înseamnă să trăieşti zi de zi calvarul găsitului unui loc de parcare. Locuitorii capitalei pierd zilnic zeci de minute şi mai ales nervi, fie că vor să-şi parcheze maşina acasă, în oraş, la birou sau când merg în vizite. Câţi bani se câştigă anual din afacerile cu parcări? Cât au de câştigat dezvoltatorii din vânzarea locurilor din complexurile rezidenţiale? De ce au trecut deja 20 de ani până la construcţia primei parcări şi ce strategie are municipalitatea? Vom scăpa vreodată de problemele pe care alte ţări le-au rezolvat de ani buni?

Staţi o oră sau mai mult?

În parcarea hotelului Hilton, Sanda taxează zi de zi parcarea. O meserie nu prea uşoară: şoferi care plătesc sau nu plătesc, vreme greu de suportat vara şi iarna şi nici o mie de lei pe lună salariu. "Dacă nici asta nu mai e sărăcie, atunci ce mai e?", spunea recent taxatoarea. Cele circa 4.000 de locuri de parcare din centrul oraşului, deţinute de Administraţia Străzilor, sunt monitorizate de luni până vineri, de la 8 la 17, de cei sub 200 de angajaţi ai instituţiei. La nivelul anului 2010, Administraţia a colectat 4,12 milioane de lei din închirierea spaţiilor cu ora, la un tarif de 1,5 lei, respectiv un milion de euro. Fără să poată spune dacă e puţin sau mult, Carmen Dincă, purtătorul de cuvânt al instituţiei, face referire la trecerea de la sfârşitul anului 2008 a parcărilor de la firma Dalli către instituţie: "Întrebaţi-l pe domnul Cocoş (proprietarul companiei şi soţul fostului ministru Elena Udrea - n.r.) dacă obţinea mai mult de un milion pe an!". În alt registru, ea constată că întreg sistemul rutier e dimensionat la nivelul din 1990.: "Nu s-au construit noi artere şi nici nu cred că se vor construi. Bucureştiul ăsta e, pe asta rămânem. Tot ce se încearcă să se facă e descurajarea traficului în centrul capitalei".

Parcările sunt însă la stadiul de proiect, iar parcările subterane şi supraterane de la intrările în Bucureşti şi din jurul inelului central sunt doar desenate pe hârtie. Parcarea de la Universitate, prima de acest fel construită de autorităţi în ultimii ani, oferă sub 500 de locuri de parcare, iar strategia legată de parcări precizează un minim de 15.000 de noi locuri nou create pentru a remedia problema oraşului. Lipsa angajaţilor e explicaţia pentru care Administraţia nu colectează mai mulţi bani, după ce Guvernul a blocat în 2008 angajările în sistemul public. Plata prin SMS, un proiect-pilot al instituţiei, a adus o creştere a încasărilor cu 30%, iar sistemul urmează a fi implementat până la sfârşitul anului la nivelul întregii capitale. Proiectele de parcare din strada Edgar Quinet şi cel de la piaţa Charles de Gaulle urmează a fi demarate în anii următori, sub autoritatea Primăriei Generale. Iar locuri ar fi, dat fiind că autoritatea deţine alte 69 de locuri de peste 250.000 de mp în care ar putea construi parcări subterane. Nicio iniţiativă nu există în acest sens.

Potrivit informaţiilor remise de primăriile de sector, circa 50.000 de locuri de parcare de reşedinţă se află la dispoziţia celor care vor să le închirieze, tariful anual situându-se în general sub 100 de lei. Asta s-ar traduce, la nivelul întregii administraţii locale, prin colectarea a un milion de euro pe an. În ce priveşte crearea de locuri suplimentare de parcare, oficialii primăriei sectorului 1 vorbesc de politica demarată în anul 2007 prin care o treime din arterele secundare au fost transformate în străzi cu sens unic. Astfel, s-au creat zeci de mii de locuri de parcare suplimentare, menite să mai acopere deficitul existent în cazul parcărilor de reşedinţă.

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

/cover-story/afacerea-parcarea-cine-castiga-milioane-de-euro-in-orasul-unde-parcarea-e-un-calvar-9858980
9858980
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.