Popescu semnalează că, în România, oamenii cheltuie în medie sub 20 de euro anual pentru asigurări de viaţă, în comparaţie cu o medie europeană de peste 1.100 de euro; în acelaşi timp, ponderea asigurărilor de viaţă în PIB este de aproape 18 ori mai mică decât media europeană: 0,26% comparativ cu 4,58%, potrivit datelor centralizate de asociaţia Insurance Europe la nivelul anului 2013. „Există încă un blocaj în mentalul românilor în ceea ce priveşte planificarea financiară pe termen lung. Oamenii sunt încă prea puţin obişnuiţi să privească dincolo de momentul imediat şi, în plus, obişnuinţa şi amprenta culturală ne fac să considerăm că «altcineva» trebuie să aibă grijă de noi în situaţia în care ni se va întampla ceva. Publicul român este obişnuit să nu aibă limitări ale accesului la serviciile publice de sănătate sau de asistenţă socială şi, de aceea, mani-festă o reticenţă în a plăti sume suplimentare pentru a-şi cumpăra o asigurare privată de sănătate. În ce priveşte asigurările cu componentă investiţională (unit-linked), care au generat în cea mai mare măsură di-namica negativă a pieţei asigurărilor de viaţă anul trecut, Popescu a observat că în ultimii ani clienţii au mani-festat o preferinţă evidentă pentru asigurările tradiţionale, ferindu-se astfel de volatilitatea pieţelor financiare. În portofoliul NN Asigurări de Viaţă, primul trimestru din 2015 a adus ponderea contractelor unit-linked la 49% din total portofoliu în vigoare faţă de cât reprezentau în aceeaşi perioadă a anului trecut.

„Însă acest lucru nu înseamnă că produsele unit-linked nu îşi au în continuare publicul lor. Indiferent de contextul economic, există oameni interesaţi de caracteristicile acestor produse – de flexibilitatea sporită pe care o oferă, de accesul pe care îl facilitează la investiţii.“ Un semn pozitiv pentru piaţa de asigurări de viaţă este, conform NN, şi faptul că numărul de persoane care aleg să renunţe la asigurarea de viaţă înainte de finalizarea contractului este în continuă scădere: numărul total de contracte răscumpărate şi reziliate a scăzut în primele trei luni din 2015 cu 13% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

„Nu sunt mari diferenţe faţă de ultimii ani. Chiar dacă la nivel macroeconomic sunt premise favorabile în domeniul asigurărilor, deocamdată nu se văd evoluţii spec-taculoase. Cred însă că, până la sfârşitul anului, piaţa va deveni mai dinamică şi mai pozitivă atât pentru populaţie, cât şi pentru asigurători“, explică şi Remus Lăpuşan, preşedinte al UNIQA Asigurări de Viaţă. Pen-tru UNIQA, cele mai dinamice produse de până acum au fost poliţele de asigurare de viaţă ataşate unor pro-duse bancare (utile pentru acoperirea riscului de neplată cauzat de evenimente neprevăzute), poliţele de asigurare de viaţă cu o componentă de protecţie a familiei în situaţia unui eveniment nefericit şi poliţele de asigurare de viaţă pentru grupuri de asiguraţi. „Potenţialul pieţei nu cred că va fi atins în următorii ani, sunt încă multe lucruri de făcut. Dacă ne gândim de exemplu câte persoane au o poliţă de viaţă raportat la în-treaga populaţie, o să constatăm că nu avem un raport foarte bun în comparaţie cu alte ţări din Europa, din zona noastră. Este nevoie de mai multă informare şi de mai multă acţiune. Deocamdată încă visăm la potenţial“, spune Lăpuşan.

„Asigurătorii spun că românii nu vor să se gândească la scenariul rău, dar nu este o problemă de voinţă, ci de faptul că americanii şi germanii au avut generaţii înaintea lor care au format re-flexele de astăzi, asociind evenimentele din viaţa lor (căsătorii, naşteri etc.) cu diferite produse de asigurare. Au avut la un moment dat parte de reforme fiscale care au impulsionat pieţele respective. În mare parte sunt pentru protecţie, dar sunt şi multe legate de economisire pentru pensie“, descrie situaţia de pe piaţă şi Emilia Bunea, CEO-ul Metropolitan Life, compania ce aparţine grupului american MetLife şi care a înregistrat pe piaţa locală prime de 
264 de milioane de lei.