Un viitor nesigur

După anii în care Europa a fost zguduită de criza economică, a apărut un nou test pentru bătrânul continent: exitul Marii Britanii. O decizie care poate să devină un precedent ce ameninţă „visul european”. În plus, Uniunea s-a confruntat şi cu valul de emigranţi din Siria, a întâmpinat dificultăţi în gestionarea crizei din Ucraina, iar popularitatea UE în rândul cetăţenilor din Europa Occidentală se află la cel mai scăzut nivel de popularitate.

În ultimii ani, numărul euroscepticilor a crescut, iar extremişti de dreapta au câştigat popularitate în toate ţările din Europa. „Am speranţa că, în ciuda acestor dificultăţi, construcţia europeană va rezista, pentru că Uniunea Europeană este o construcţie politică unică, ce a creat o zonă de pace şi prosperitate fără precedent în Europa. Sper că până la urmă cetăţenii europeni vor alege această cale împreună (...). Izolarea în spatele graniţelor naţionale nu este o soluţie viabilă, ci doar una pe termen scurt”, comentează Simion obstacolele cu care UE s-a confruntat în ultimii ani.

Cea mai lungă noapte a Europei, din 24 iunie 2016, cea în care au devenit clare rezultatele votanţilor din Marea Britanie, au arătat cum s-au răsturnat toate sondajele. Britanicii au ales. Ţara lor a devenit primul stat care părăseşte UE. Celelalte ţări îşi manifestă în continuare îngrijorarea faţă de viitorul construcţiei europene; o declaraţie recentă a unui oficial italian sintetizează modul în care restul statelor se raportează la situaţie: „Depinde de celelalte 27 de guverne să relanseze Europa. Aceasta a fost politica noastră; acesta a fost ţelul nostru în cadrul guvernului Renzi. Este clar acum că Europa pierde un actor politic important în procesul său de relansare”, a spus Sandro Gozi, ministrul italian al afacerilor europene. „Cred că începutul dezintegăririi UE s-a declanşat odată cu Brexitul.”

Radu Kubinschi se aşteaptă ca raţiunea să triumfe şi cetăţenii europeni să redevină conştienţi de adevărul spuselor lui Jean Monnet în 1945: „Ţările Europei sunt prea mici să garanteze populaţiei necesarul de prosperitate şi dezvoltare socială. Ţările europene trebuie să se constituie într-o federaţie”.

Şeful companiei FM România vede efectele Brexitului drept importante pentru destinul Uniunii Europene. „Mă aştept ca tensiunile să crească, ca naţionalismul şi mişcările de dreapta să se intensifice; mă aştept ca UE să se schimbe. Pentru moment, toată lumea stă cu ochii pe Brexit. Dacă în următorii cinci ani se va dovedi că britanicii au avut dreptate în demersul lor, e posibil să vedem o ruptură la nivel de uniune, dar dacă Brexitul se va duce în zona dureroasă pentru britanici, atunci uniunea se va păstra”. Despre un posibil Frexit, Olteanu nu crede că se va întâmpla: „Populaţia franceză crede prea mult în grevă şi asistenţă socială, iar asta îi face necompetitivi. Dacă ies din uniune şi apar şi barierele vamale cu restul  Europei, produsele lor devin şi mai necompetitive. În plus, ei nu au Commonwealth-ul britanic pe care să îşi sprijine economia”. Pe de altă parte, Rareş Măcinică nu vede Brexitul un fapt atât de grav şi spune că a fost „mult exagerat în plan simbolic”, că ţara va funcţiona „mai mult ca sigur după modelul Elveţiei şi Norvegiei”.

Ministrul de finanţe german a spus că este decizia britanicilor şi trebuie respectată menţionând că „este clar că ne afectează pe toţi. Însă britanicii trebuie să aleagă. Trebuie să le spunem că dacă vor să menţină accesul la piaţa comună, atunci trebuie să respecte toate regulile pieţei comune. Dacă nu vor să le accepte, nu pot avea acces la piaţa UE. Nu trebuie să dăm dovadă de foarte mare flexibilitate”. Schäuble a subliniat că fragilitatea unităţii la nivelul Uniunii Europene este sporită de valul migranţilor. „Fluxurile de migranţi, din Orientul Mijlociu şi Africa, fie că ne place sau nu, pot pune în pericol stabilitatea noastră internă. Este nevoie de o protecţie comună a frontierelor. Trebuie să distribuim echitabil povara. Trebuie să colaborăm cu statele învecinate, astfel încât traficanţii de migranţi să fie opriţi. Pledez pentru o abordare umanistă. Să nu îi mai lăsăm pe refugiaţi să moară în Marea Mediterană. Altfel, nu mai trebuie să vorbim de valori europene. Solidaritatea nu înseamnă niciodată o stradă cu sens unic. Există mai multe posibilităţi.”, a spus Schäuble.

Românii enumeră imigraţia (36%) şi terorismul (34%) printre principalele preocupări cu care se confruntă Uniunea Europeană, în timp ce pe plan personal plasează pe primele locuri creşterea preţurilor şi a inflaţiei (31%) şi sănătatea şi securitatea socială (24%). 59% dintre români se declară în favoarea unei politici comune în domeniul migraţiei, 77% susţin libera circulaţie şi 55% moneda euro, iar 54% apreciază că fondurile publice ar trebui folosite pentru stimularea investiţiilor sectorului privat.

„Din perspectivă fiscalităţii, mă aştept la o luptă tot mai dură dusă de guvernele ţărilor europene împotrivă paradisurilor fiscale şi a «hemoragiilor de venituri» către offshore. Totodată, prevăd o sofisticare din partea companiilor multinaţionale în privinţă transferurilor de profit. Toate în contextul concentrării autorităţilor pe veniturile din impozite indirecte, mai simplu de administrat şi organizat”, este de părere Sincu.

Analistul Mircea Coşea nu vede cu ochi buni viitorul Uniunii Europene şi crede că România ar trebui, în primul rând, să se contreze pe problemele de pe plan intern. „Uniunea Europeană este un sistem complicat, cu elemente de colaps, iar părăsirea UE de către Marea Britanei a accentuat asta. Nu există o unificare la nivelul întregii Uniuni, în ideea că Franţa şi Germania îşi vor vedea de propriile interese; Germania va căuta să-şi consolideze relaţia cu Rusia, având în vedere că este singurul furnizor de energie al ţării, iar în viitor va avea loc o scădere a interesului pentru marginea UE, inclusiv România.” Şi pe plan european, imigraţia (45%) şi terorismul (32%) continuă să fie considerate provocările cele mai importante cu care se confruntă UE, deşi într-o mai mică măsură decât în primăvara anului 2016. Următoarele trei locuri sunt ocupate, în topul preocupărilor la nivel european, de situaţia economică (20%), starea finanţelor publice din statele membre (17%) şi şomaj (16%).

„Problema cea mai mare rămâne cea a migraţiei, cu efecte negative nu numai în plan social, dar mai ales în cel al revenirii în dezbatere a unor curente protecţioniste. Dacă luăm în considerare şi situaţia geopolitică UE - Rusia, avem un tablou foarte complicat, dar mai ales imprevizibil. Iar în business, imprevizibilitatea este cel mai mare rău de care poţi să te loveşti”, spune Măcinică.

Mai mult de jumătate dintre români (59%) şi 53% dintre europeni consideră că ar trebui luate mai multe decizii la nivelul Uniunii Europene într-o serie de domenii, cum ar fi combaterea terorismului, promovarea democraţiei şi a păcii, protecţia mediului, promovarea egalităţii de şansă între femei şi bărbaţi şi abordarea aspectelor privind migraţia din afara UE.

„Nu sunt optimist în legătură cu viitorul UE. România ar trebui să se îndrepte către valorificarea politicilor interne pentru a obţine o stabilitate energetică, alimentară”, este de părere Coşea.

Este evident că ultimii 10 ani au adus schimbări importante în societatea românească, iar o parte dintre acestea au venit pe fondul integrării României în UE. Au fost ani dinamici, cu suişuri şi coborâşuri rapide pentru economia românească; poate peste alţi zece ani bilanţul va fi şi mai optimist.