Dinu a mai spus că România se îndreaptă spre o repoziţionare în raport cu UE. „Dacă până acum eram priviţi în special ca o piaţă cu forţă de muncă ieftină, în prezent, datorită rezultatelor în special din domeniul IT, facem paşi încrezători spre o poziţionare în zona serviciilor care aduc o plus valoare notabilă la un cost competitiv.”

Andrei Benghea-Mălăieş de la EY România identifică faptul că cel mai mult de pierdut au avut industria grea „lipsită de capital”, pieţele de desfacere „fără acces la progresul tehnologic”, iar de câştigat au avut „antreprenorii locali sau internaţionali care au fost capabili să se adapteze la industrii oportuniste cum ar fi lohn-ul în zonă textilă, centrele de servicii suport”

Pe de altă parte, Gabriel Sincu, director executiv în cadrul departamentului de asistenţă fiscală al EY România consideră că nu „au existat perdanţi în acest joc, în condiţiile în care PIB-ul României a crescut de la cca 98 mld. euro în 2006 la peste 160 mld. euro în 2016. Iar din asta a câştigat atât contribuabilul român (impozitul de 16% a fost poate cel mai bun lucru care ni s-a întâmplat din perspectivă fiscală în perioadă asta), cât şi statul, care are acum de administrat un buget semnificativ mai mare”.

Gândire, muncă şi imagine

„Zece ani în Uniunea Europeană, pentru România, înseamnă zece ani de creştere, de dezvoltare, de consolidare a democraţiei. Pentru oamenii din România, zece ani în Uniunea Europeană se pot vedea aproape zilnic, de la tinerii care au posibilitatea să studieze, să aibă experienţe profesionale în ţări din Uniunea Europeană, până la primarul de comună rurală, care, cu fonduri europene, a reuşit să facă pentru săteni un drum mai acătării”, a declarat fostul premier, Dacian Cioloş. Fostul premier a mai afirmat că din punct de vedere profesional el este produsul apropierii şi integrării României în Uniunea Europeană. Experienţa sa în cadrul instituţiilor europene care a început din perioada studenţiei şi a culminat cu cei cinci ani în care a fost comisar european pentru agricultură şi dezvoltare rurală.

Aderarea la UE este văzută pozitiv şi de Leonard Orban, primul comisar european al României, care spune că ţara noastră  s-a transformat „major, după părerea mea, în beneficiul românilor; (...) dacă mă uit acum retrospectiv, îmi dau seama că într-o serie întreagă de domenii am realizat mai mult decât ne aşteptam la acel moment. Direcţia pe care mergem este benefică, ne va permite în contiunare să ne consolidăm ca stat şi le va permite cetăţenilor români să fie mai prosperi şi mai siguri cu privire la viitorul lor”.

Nu numai politicienii apreciază această perioadă petrecută în interiorul UE, ci şi oameni de afaceri. „Consider aderarea şi integrarea României în UE un success şi o imensă deschidere spre mai bine, pentru poporul român. Sigur, aderarea are şi dezavantaje, dar le putem transforma în avantaje, gândind şi apoi muncind”, spune Alexandru Rizea, fondatorul producătorului de mobilier Lemet.

În tot acest ansamblu, rolul imaginii este esenţial. Cătălin Olteanu sumarizează: „Cu regret, constat că am devenit ţara de arătat cu degetul. Din păcate PR‑ul de ţară nu a făcut nimic pentru imaginea noastră. Participările la evenimentele europene au fost dezastru, reputaţia negativă a unei minorităţi a devenit brand de ţară şi în ciuda unei grămezi de lucruri bune pe care le face sau le dă România Uniunii, suntem văzuţi ca o povară de ţinut în spate. Libera circulaţie venită la pachet cu intrarea în UE parcă s-a întors împotriva noastră”. Totuşi, punctează Cătălin Olteanu, între atuurile României se numără faptul că este o ţară stabilă, „în ciuda balamucului politic balcanic”, o piaţă de desfacere destul de mare, „chiar dacă sensibilă la preţ”, şi că este o ţară „în care poţi face afaceri, în care merită să investeşti”.

Ultimii 10 ani reprezintă o perioadă de progres pentru România, însă unele lucruri nu se schimbă la fel de rapid, iar altele nu se modifică deloc. Soba cu lemne este, încă, cea mai răspândită modalitate de încălzire a locuinţelor. Potrivit celor mai recente statistici disponibile, la nivelul ţării numai 45,71% din locuinţe sunt încălzite prin sistemul centralizat de încălzire sau cu centrală termică proprie - cel mai adesea alimentată cu gaze naturale. În rest, jumătate de Românie se încălzeşte cu soba cu lemne, 46,29% dintre locuinţe apelând la această modalitate. Potrivit datelor din recensământul populaţiei din 2011, în România sunt circa 8,5 milioane de locuinţe, din care 4,6 milioane sunt în mediul urban.

„Adevărul este că în aceşti 10 ani România a făcut progrese semnificative, inclusiv în ceea ce priveşte îmbunătăţirea mediului economic şi a nivelului de trai, iar ce pot spune din propria experienţă este că investitorii străini care vin în România sunt cel mai adesea plăcut surprinşi de situaţia de aici”, spune Simion.

Ce s-a schimbat la modul de a face afaceri înainte şi după aderare? „Principala diferenţă vine din nevoia de adaptare a legislaţiei la normele europene. Dacă în anumite cazuri acestea au dus la simplificări şi ajutor pentru mediul de business, în altele au dus la complicaţii. O altă componentă importantă a venit din taxabilitate, şi mai ales din taxele de vamă, care au dispărut pentru mediul intracomunitar”, explică Olteanu.